Legislație
ORDIN nr. 721 din 1 aprilie 2019
privind aprobarea Procedurii de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
EMITENT: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 258 din 3 aprilie 2019
Data intrării în vigoare:
03 Aprilie 2019
Istoric consolidări
Având în vedere:
– Referatul comun al ministrului muncii şi justiţiei sociale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.251/MCB/1.04.2019, SP4.323/2.04.2019, DRC 249/2.04.2019;
– Avizul Ministerului Fondurilor Europene nr. 1.084/2.04.2019,
în temeiul prevederilor:
- art. 924-941 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 4^1 din Hotărârea Guvernului nr. 50/2015 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 17 alin. (5) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii şi justiţiei sociale, ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă Procedura de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,
Adrian Marius Rîndunică,
secretar de stat
p. Ministrul sănătăţii,
Tiberius-Marius Brădăţan,
secretar de stat
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Adriana Cotel
ANEXA 1
de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătateData intrării în vigoare: PROCEDURĂ din 1 aprilie 2019
EMITENT: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 258 din 3 aprilie 2019
03 Aprilie 2019
Forma consolidată valabilă la data de
03 Aprilie 2019
Istoric consolidări
Aprobată prin Ordinul nr. 721/481/310/2019, publicat în Monitorul oficial, Partea I, nr. 258 din 3 aprilie 2019.
ART. 1
Prezenta Procedură de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, denumită în continuare procedură, are rolul de a stabili etapele, responsabilităţile şi documentele aferente în procesul de acordare a subvenţiilor cu această destinaţie în vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, în cadrul proiectelor cofinanţate din Programul operaţional Capital uman (POCU) – axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, activităţile cuprinzând şi acordarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces persoanelor cu dizabilităţi beneficiare de servicii de informare şi consiliere profesională, mediere şi formare profesională.
ART. 2
În înţelesul prezentei proceduri, prin tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces se înţelege orice produs de asistare, inclusiv dispozitive, echipamente, instrumente şi software, utilizat de către sau pentru persoanele cu dizabilităţi pentru:
a) participare;
b) protecţie, suport, training, măsurarea sau înlocuirea funcţiilor sau structurilor corpului şi a unor activităţi;
c) prevenirea deficienţelor, limitărilor de activitate şi restricţiilor de participare.
ART. 3
Subvenţia menţionată la art. 1 se acordă sub forma unui voucher, care poate fi utilizat exclusiv pentru achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, menţionate în Lista tehnologiilor şi dispozitivelor asistive şi tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cuprinsă în anexa nr. 1 la prezenta procedură, denumită în continuare lista.
ART. 4
Persoanele care pot beneficia de voucher sunt persoanele adulte încadrate în grad de handicap grav, accentuat, mediu sau uşor, denumite în continuare persoane îndreptăţite.
ART. 5
(1) Voucherul se eliberează la cererea persoanei îndreptăţite, care depune, în scris sau electronic, la registratura/adresa de e-mail a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale a sectorului municipiului Bucureşti în evidenţa căreia se află, denumită în continuare DGASPC, o cerere, care va cuprinde următoarele elemente:
a) domiciliul sau reşedinţa, seria, numărul BI/CI;
b) numărul şi perioada de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap eliberat de către comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din judeţele, respectiv sectoarele municipiului Bucureşti sau a deciziei eliberate de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
c) număr de telefon fix sau mobil, e-mail;
d) recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces;
e) document din care reiese că beneficiază de servicii de informare şi consiliere profesională, medierea muncii sau formare profesională;
f) semnătura solicitantului.
(2) Modelul cererii menţionate la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta procedură şi va fi postat pe site-ul fiecărei DGASPC. Cererea poate fi depusă şi de reprezentantul legal, precum şi de către organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap.
(3) Modelul recomandării menţionate la alin. (1) lit. d) este prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta procedură.
ART. 6
DGASPC transmite lunar către Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi cererile centralizate privind eliberarea voucherelor.
ART. 7
(1) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi asigură tipărirea voucherelor, precum şi transmiterea acestora către DGASPC. Distribuirea voucherelor persoanelor îndreptăţite revine DGASPC competente.
(2) Modelul voucherelor, precum şi modalitatea de acordare şi distribuire a acestora se stabilesc în metodologia aprobată prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 8
Voucherul conţine următoarele informaţii:
a) datele de identificare ale persoanei îndreptăţite: numele şi prenumele, data naşterii, CNP, serie/nr. BI/CI, domiciliul;
b) valoarea maximă;
c) perioada de valabilitate;
d) numărul – format din indicativul judeţului aferent fiecărei DGASPC în evidenţa căreia se află persoana cu dizabilităţi (de exemplu: AB pentru judeţul Alba, AG pentru judeţul Argeş, B1 pentru sectorul 1 al municipiului Bucureşti etc.), urmat de cinci cifre în ordine crescătoare, pornind de la 00001 pentru fiecare judeţ, respectiv sector al municipiului Bucureşti;
e) tipul recomandat de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces;
f) acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
ART. 9
(1) Voucherul este nominal şi netransmisibil, având o perioadă de valabilitate în care poate fi utilizat de 6 luni. În cazul neutilizării voucherului în perioada de 6 luni, există posibilitatea eliberării, la cerere, a unui nou voucher cu aceeaşi valabilitate. Termenul de valabilitate a unui voucher nu depăşeşte luna decembrie 2023.
(2) Voucherul este folosit exclusiv la achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces recomandate de medicul specialist, care se regăsesc în lista cuprinsă în anexa nr. 1.
(3) Dacă valoarea produsului achiziţionat este mai mare decât cea a voucherului, diferenţa este suportată de persoana îndreptăţită sau reprezentantul legal al acesteia, după caz.
(4) Voucherul este utilizat exclusiv de către persoana îndreptăţită sau reprezentantul legal al acesteia, în baza actului de identitate, o singură dată, în perioada de valabilitate a voucherului.
(5) Voucherul este utilizat doar la operatorii economici – furnizori/producători de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces prevăzuţi în lista disponibilă pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, www.anpd.gov.ro.
(6) Produsele achiziţionate în baza voucherelor fac obiectul decontării doar cu operatorii economici menţionaţi la alin. (5), la valoarea prevăzută în documentul care atestă transferul dreptului de proprietate al produsului, în condiţiile legii, fără a depăşi valoarea maximă prevăzută la art. 8 lit. b).
ART. 10
(1) Pentru a fi inclus în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, operatorul economic prevăzut la art. 9 alin. (5) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să îşi declare disponibilitatea de a fi inclus în listă, printr-o cerere adresată Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, precizând produsele pe care intenţionează să le comercializeze şi preţul acestora;
b) să desfăşoare activităţi de comercializare a produselor de tip tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces;
c) să aibă punct de lucru (magazine)/reprezentant zonal; în sensul prezentei proceduri, prin reprezentant zonal se înţelege persoana desemnată de operatorul economic să prezinte şi să comercializeze produsele asistive;
d) să aibă aviz de funcţionare pentru activităţi în domeniul dispozitivelor medicale, valabil pentru sediul/punctul de lucru, eliberat de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, potrivit dispoziţiilor art. 926 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) produsele de tip tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces să fie înregistrate/notificate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, după caz, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
f) să aibă o evidenţă cantitativ-valorică pentru produsele de tip tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces comercializate;
g) să aibă sediul/punctul de lucru într-un spaţiu accesibilizat, destinat recepţiei beneficiarilor;
h) să deţină site accesibil persoanelor cu dizabilităţi, care să cuprindă informaţii referitoare la produsele comercializate şi preţurile acestora;
i) activitatea să se desfăşoare cu personal calificat;
j) să aibă o firmă vizibilă din exterior, la intrarea în incinta unităţii, şi program de lucru afişat la loc vizibil;
k) să aibă afişată în sala de aşteptare lista completă, actualizată, cu toate produsele, care să includă preţul de vânzare a acestora;
l) pentru fiecare produs comercializat să existe o fişă cu specificaţiile tehnice ale produsului şi care să fie accesibilă;
m) să ofere instrucţiuni/manual de utilizare pentru tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces comercializate, în limba română. Primirea instrucţiunilor este confirmată prin semnătura beneficiarului;
n) să deţină declaraţii de conformitate CE emise de producător şi/sau reprezentantul autorizat al producătorului în Uniunea Europeană şi, după caz, certificate de conformitate CE emise de un organism notificat, valabile, pentru tehnologiile şi dispozitivele asistive şi tehnologiile de acces comercializate, şi să elibereze certificate de garanţie pentru tehnologiile şi dispozitivele asistive şi tehnologiile de acces comercializate;
o) să deţină un registru de garanţie cu rubrică pentru service, în care beneficiarii să confirme primirea fişei de garanţie şi reparaţiile;
p) să dea o declaraţie privind menţinerea preţului pe o perioadă de minimum 6 luni.
(2) Evaluarea furnizorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor menţionate la alin. (1) se realizează de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.
(3) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi lansează periodic, la intervale de 3 luni, invitaţia de înscriere/completare în lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces.
ART. 11
Modelul cererii menţionate la art. 10 alin. (1) lit. a), precum şi modalitatea de decontare a voucherelor se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.
ANEXA 1
la procedură
LISTA
tehnologiilor şi dispozitivelor asistive şi tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare
┌────┬──────────────────────┬──────────────────────┬─────────┬────────────┬────────────────┐
│ │ │ │Cod │Diviziune │ │
│Nr. │Clasa │Subclasa │produs │(denumire │Scopul propus al│
│crt.│ │ │ISO │produs) │dispozitivului │
│ │ │ │9999:2016│ │ │
├────┼──────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Echipament │
│ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │stimularea unui │
│ │ │04 27 Stimulatoare │ │ │muşchi sau a │
│ │ │Produse asistive │ │ │unei arii │
│ │ │pentru creşterea, │ │Stimulatoare│musculare │
│ │ │descreşterea sau │ │musculare │particulare care│
│ │ │stabilizarea │04 27 09 │neutilizate │îi produce │
│ │ │funcţiilor corpului, │ │ca orteze │contractarea sau│
│ │ │prin stimulatoare │ │ │relaxarea │
│ │ │nonortotice │ │ │Sunt incluse, de│
│ │ │ │ │ │exemplu, │
│ │ │ │ │ │stimulatoarele │
│ │ │ │ │ │care tratează │
│ │04 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │incontinenţa. │
│ │PENTRU MĂSURAREA, ├──────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │SPRIJINIREA, │ │ │Perne pentru│Dispozitive │
│ │ANTRENAREA SAU │ │ │şezut şi │pentru │
│ │ÎNLOCUIREA FUNCŢIILOR │ │ │salteluţe │integritatea │
│ │ORGANISMULUI │ │04 33 03 │pentru │ţesutului prin │
│ │Produse care │ │ │integritatea│redistribuirea │
│ │monitorizează şi │ │ │ţesutului │greutăţii pe │
│ │atestă condiţia │ │ │ │şezut │
│ │medicală a unei │ ├─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │persoane şi produse │ │ │ │Produse │
│1 │care sprijină sau │ │ │ │proiectate │
│ │asigură un înlocuitor │ │ │ │pentru │
│ │pentru o funcţie │ │ │Produse │redistribuirea │
│ │specifică a │ │ │asistive │greutăţii pe │
│ │organismului │04 33 Produse asistive│ │pentru │părţile │
│ │Produse asistive │pentru menţinerea │04 33 06 │integritatea│vulnerabile ale │
│ │ataşate organismului │integrităţii ţesutului│ │ţesutului în│corpului în │
│ │pentru sprijinirea │Sunt incluse, de │ │poziţia │poziţia culcat │
│ │neuromusculoscheletală│exemplu, produse care │ │culcat │şi pentru │
│ │sau a funcţiilor │previn rănile produse │ │ │prevenirea │
│ │legate de mişcare │de presiune şi │ │ │echimozelor şi a│
│ │ │ulcerele de decubit. │ │ │ulcerelor de │
│ │ │ │ │ │decubit │
│ │ │ ├─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Echipament │
│ │ │ │ │ │pentru evaluarea│
│ │ │ │ │ │sau prevenirea │
│ │ │ │ │Echipament │excesului de │
│ │ │ │ │special │presiune asupra │
│ │ │ │04 33 09 │pentru │unor părţi ale │
│ │ │ │ │integritatea│corpului │
│ │ │ │ │ţesutului │Sunt incluse, de│
│ │ │ │ │ │exemplu, │
│ │ │ │ │ │alarmele pentru │
│ │ │ │ │ │integritatea │
│ │ │ │ │ │pielii. │
├────┼──────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │05 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │ │
│ │PENTRU EDUCAŢIE ŞI │ │ │ │ │
│ │ANTRENAREA │ │ │ │ │
│ │ABILITĂŢILOR │ │ │ │ │
│ │Produse proiectate în │ │ │ │ │
│ │scopul de a furniza │ │ │ │ │
│ │instruire pentru │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │capacităţii şi │ │ │ │ │
│ │performanţei fizice, │ │ │ │ │
│ │mentale şi a │ │ │ │ │
│ │activităţilor sociale │ │ │Alarme de │ │
│ │ale unei persoane în │05 09 Produse asistive│ │incontinenţă│ │
│ │scopul de a creşte │pentru antrenarea │ │Dispozitive │ │
│ │participarea persoanei│continenţei │ │care produc │ │
│2 │în toate domeniile │Dispozitive pentru │05 09 13 │un semnal │ │
│ │relevante (cum ar fi │antrenarea persoanei │ │când are loc│ │
│ │comunicarea, │să îşi controleze │ │urinarea sau│ │
│ │îngrijirea personală, │vezica şi intestinele │ │defecaţia │ │
│ │mobilitatea, │ │ │involuntară │ │
│ │gospodărirea, munca, │ │ │ │ │
│ │educaţia şi recreerea)│ │ │ │ │
│ │Dispozitivele care au │ │ │ │ │
│ │o altă funcţie decât │ │ │ │ │
│ │cea de antrenare, dar │ │ │ │ │
│ │care pot fi folosite │ │ │ │ │
│ │şi pentru antrenare, │ │ │ │ │
│ │trebuie să fie incluse│ │ │ │ │
│ │în clasa care acoperă │ │ │ │ │
│ │funcţia lor │ │ │ │ │
│ │principală. │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼────────────┴┬───────────────┤
│ │ │ │ │Orteze │Orteze care │
│ │ │ │06 03 21 │craniene │înconjoară │
│ │ │ │ │ │craniul │
│ │ │06 03 Orteze pentru ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │coloana vertebrala şi │ │ │Orteze purtate │
│ │ │craniene │ │ │în gură │
│ │ │Orteze proiectate să │ │ │utilizate │
│ │ │modifice │ │ │pentru a │
│ │ │caracteristicile │ │ │permite │
│ │ │structurale şi │ │Dispozitive │modificarea │
│ │ │funcţionale ale │ │de posturare │poziţiei │
│ │ │sistemului │06 03 39 │avansată a │manidibulei │
│ │ │neuromusculoscheletic,│ │mandibulei │(maxilarului │
│ │ │ale coloanei │ │(maxilarului │inferior) faţă │
│ │ │vertebrale şi ale │ │inferior) │de maxilarul │
│ │ │craniului │ │ │superior. Sunt │
│ │ │ │ │ │incluse, de │
│ │ │ │ │ │exemplu, atele │
│ │ │ │ │ │pentru avans │
│ │ │ │ │ │mandibular. │
│ │ ├──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │proiectate să │
│ │ │ │ │ │compenseze │
│ │ │ │ │ │pierderea │
│ │ │ │ │ │funcţiei │
│ │ │ │ │ │motorii prin │
│ │ │ │ │ │stimulare │
│ │ │ │ │ │electrică (FES)│
│ │ │06 15 Orteze hibrid şi│ │ │Sunt incluse, │
│ │ │orteze funcţionale cu │ │ │de exemplu, │
│ │ │stimulare │ │ │stimulatoare │
│ │ │neuromusculară │ │ │electrice │
│ │ │ │ │ │funcţionale, │
│ │ │ │ │ │sisteme │
│ │ │ │ │ │ortotice │
│ │ │ │ │ │hibride │
│ │ │ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │ │ │combinaţie cu │
│ │ │ │ │ │orteze │
│ │ │ │ │ │mecanice. │
│ │ ├──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Proteză de │Dispozitiv │
│ │ │ │ │braţ cu │inteligent care│
│ │ │ │ │articulaţii │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │mobile şi cu │parte a │
│ │ │ │ │cupă cu │membrului │
│ │06 PRODUSE ASISTIVE │ │ │manşon │superior │
│ │ATAŞATE DE CORP CARE │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │SUSŢIN FUNCŢIILE │ │ │Proteză de │Dispozitiv │
│ │NEUROMUSCULOSCHELETALE│ │ │antebraţ cu │inteligent care│
│ │SAU LEGATE DE MIŞCARE │ │06 18 │articulaţii │înlocuieşte o │
│ │(ORTEZE) SAU │ │ │mobile şi cu │parte a │
│ │ÎNLOCUIESC STRUCTURI │ │ │cupă cu │membrului │
│ │ANATOMICE (PROTEZE) │ │ │manşon │superior │
│ │Ortezele sunt │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │dispozitive aplicate │ │ │Cupă │Dispozitiv │
│ │extern utilizate │ │ │protetică │inteligent care│
│ │pentru a modifica │ │ │membru │înlocuieşte o │
│ │caracteristicile │ │ │superior cu │parte a │
│ │structurale şi │ │ │manşon intern│membrului │
│ │funcţionale ale │ │ │ │superior │
│ │sistemului │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │neuromusculoscheletic;│ │ │ │Componente │
│ │protezele sunt │ │ │ │funcţionale ale│
│ │dispozitive aplicate │ │ │ │protezelor de │
│3. │extern utilizate │ │ │ │membru superior│
│ │pentru a înlocui, în │ │ │ │care substituie│
│ │întregime sau parţial,│ │ │ │o parte din │
│ │un segment al corpului│ │ │ │atributele │
│ │absent sau cu │ │ │ │senzoriale şi │
│ │deficienţă. │ │ │ │dinamice ale │
│ │Sunt incluse, de │ │ │ │membrului │
│ │exemplu, orteze │ │ │ │normal; mâinile│
│ │externe acţionate de │ │ │ │protetice sunt │
│ │energia corpului uman │06 18 Proteze pentru │ │ │proiectate să │
│ │sau acţionate de o │membrul superior │ │ │substituie │
│ │energie exterioară │ │ │Mâini şi │câteva din │
│ │acestuia, proteze, │ │06 18 24 │degete │funcţiile │
│ │încălţăminte │ │ │protetice │mâinii normale │
│ │ortopedică. │ │ │ │şi pot fi │
│ │Sunt excluse │ │ │ │statice, │
│ │endoprotezele, care nu│ │ │ │pasive, active │
│ │sunt incluse în acest │ │ │ │sau combinate │
│ │standard │ │ │ │pasive/active; │
│ │internaţional. │ │ │ │mâinile │
│ │ │ │ │ │protetice pot │
│ │ │ │ │ │fi acţionate de│
│ │ │ │ │ │energia │
│ │ │ │ │ │corpului uman │
│ │ │ │ │ │sau acţionate │
│ │ │ │ │ │de o energie │
│ │ │ │ │ │exterioară │
│ │ │ │ │ │acestuia. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Componente │
│ │ │ │ │ │funcţionale ale│
│ │ │ │ │Dispozitiv │protezelor de │
│ │ │ │ │terminal │membru superior│
│ │ │ │ │cârlig şi │care substituie│
│ │ │ │ │alte │o parte din │
│ │ │ │ │dispozitive │atributele │
│ │ │ │06 18 25 │terminale │senzoriale şi │
│ │ │ │ │care │dinamice ale │
│ │ │ │ │angajează o │membrului │
│ │ │ │ │mişcare de │normal, cum ar │
│ │ │ │ │prindere tip │fi cârligul │
│ │ │ │ │pensă │care angajează │
│ │ │ │ │ │o mişcare de │
│ │ │ │ │ │prindere tip │
│ │ │ │ │ │pensă │
│ │ ├──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │ │membrului │
│ │ │ │ │Proteză de │inferior, │
│ │ │ │ │gambă │format din: │
│ │ │ │ │modulară cu │• Picior │
│ │ │ │ │sistem de │Pro-Flex XC cu │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│unitate │
│ │ │06 24 Proteze pentru │06 24 │picior │• Silicon │
│ │ │membrul inferior │ │Pro-Flex XC, │Iceross Dermo │
│ │ │ │ │ţeavă, │Seal-In │
│ │ │ │ │adaptor │• Cupă │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Burete │
│ │ │ │ │cosmetică │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Ciorap │
│ │ │ │ │ │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
├────┼──────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │ │membrului │
│ │ │ │ │Proteză de │inferior, │
│ │ │ │ │gambă │format din: │
│ │ │ │ │modulară cu │• Picior │
│ │ │ │ │sistem de │Pro-Flex Foot │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│Balance │
│ │ │ │ │picior │• Silicon │
│ │ │ │ │ProFlex Foot │Iceross Dermo │
│ │ │ │ │Balance, │Seal-In │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Cupă │
│ │ │ │ │adaptor │• Burete │
│ │ │ │ │ţeavă, │cosmetic │
│ │ │ │ │cosmetică │• Ciorap │
│ │ │ │ │ │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
│ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │ │membrului │
│ │ │ │ │Proteză de │inferior, │
│ │ │ │ │gambă │format din: │
│ │ │ │ │modulară cu │• Picior │
│ │ │ │ │sistem de │Pro-Flex Foot │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│Assure │
│ │ │ │ │picior │• Silicon │
│ │ │ │ │ProFlex Foot │Iceross Dermo │
│ │ │ │ │Assure, │Seal-In │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Cupă │
│ │ │ │ │adaptor │• Burete │
│ │ │ │ │ţeavă, │cosmetic │
│ │ │ │ │cosmetică │• Ciorap │
│ │ │ │ │ │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
│ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │Proteză de │parte a │
│ │ │ │ │coapsă │membrului │
│ │ │ │ │modulară cu │inferior, │
│ │ │ │ │sistem de │format din: │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│• Picior Flex │
│ │ │ │ │picior Flex │Foot Assure │
│ │ │ │ │Foot Assure, │• Articulaţie │
│ │ │ │ │silicon │de genunchi OP4│
│ │ │ │ │Iceross │• Silicon │
│ │ │ │ │Seal-In, │Iceross Seal-In│
│ │ │ │ │genunchi │TF │
│ │ │ │ │Ossur OP4, │• Cupă │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Burete │
│ │ │ │ │adaptor │cosmetic │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Ciorap │
│ │ │ │ │cosmetică │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
│ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │Proteză de │membrului │
│ │ │ │ │coapsă │inferior, │
│ │ │ │ │modulară cu │format din: │
│ │ │ │ │sistem de │• Picior Flex │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│Foot Assure │
│ │ │ │ │picior Flex │• Articulaţie │
│ │ │ │ │Foot Assure, │de genunchi │
│ │ │ │ │silicon │OFM2 │
│ │ │ │ │Iceross │• Silicon │
│ │ │ │ │Seal-In, │Iceross Seal-In│
│ │ │ │ │genunchi │TF │
│ │ │ │ │Ossur OFM2, │• Cupă │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Burete │
│ │ │ │ │adaptor │cosmetic │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Ciorap │
│ │ │ │ │cosmetică │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
│ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │Proteză de │parte a │
│ │ │ │ │coapsă │membrului │
│ │ │ │ │modulară cu │inferior: │
│ │ │ │ │sistem de │• Talpă şi │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│gleznă mobilă │
│ │ │ │ │talpă şi │• Articulaţie │
│ │ │ │ │gleznă │de genunchi │
│ │ │ │ │mobilă, │OFM2 │
│ │ │ │ │silicon │• Silicon │
│ │ │ │ │Iceross │Iceross Seal-In│
│ │ │ │ │Seal-In, │TF │
│ │ │ │ │genunchi │• Cupă │
│ │ │ │ │Ossur OFM2, │• Burete │
│ │ │ │ │ţeavă, │cosmetic │
│ │ │ │ │adaptor │• Ciorap │
│ │ │ │ │ţeavă, │cosmetic │
│ │ │ │ │cosmetică │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
├────┼─────────────────────┬┴──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Componentă a │
│ │ │ │ │ │unui dispozitiv│
│ │ │ │ │Articulaţie │inteligent care│
│ │ │ │ │de genunchi │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │ │membrului │
│ │ │ │ │ │inferior │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Componentă a │
│ │ │ │ │ │unui dispozitiv│
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │Cupă vacuum │parte a │
│ │ │ │ │şi silicon – │membrului │
│ │ │ │ │proteză de │inferior, │
│ │ │ │ │gambă │formată din: │
│ │ │ │ │ │cupă gambă, │
│ │ │ │ │ │sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur, │
│ │ │ │ │ │silicon Iceross│
│ │ │ │ │ │Dermo Seal-In │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Componentă a │
│ │ │ │ │ │unui dispozitiv│
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │Cupă cu │parte a │
│ │ │ │ │vacuum şi │membrului │
│ │ │ │ │silicon – │inferior, │
│ │ │ │ │proteză de │formată din: │
│ │ │ │ │coapsă │cupă coapsă, │
│ │ │ │ │ │sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur, │
│ │ │ │ │ │silicon Iceross│
│ │ │ │ │ │Dermo Seal-In │
│ │ │ │ │ │TF │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │06 30 21 │Proteze │care reproduc │
│ │ │ │ │oculare │estetica │
│ │ │ │ │ │ochiului │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │06 30 24 │Proteze │care reproduc │
│ │ │ │ │aurale │estetica │
│ │ │ │ │ │urechilor │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │06 30 27 │Proteze │care reproduc │
│ │ │06 30 Alte proteze │ │nazale │estetica │
│ │ │decât protezele de │ │ │nasului │
│ │ │membre ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Dispozitive utilizate │ │ │Dispozitive │
│ │ │pentru a înlocui în │ │ │care reproduc │
│ │ │întregime sau parţial │ │ │estetica feţei │
│ │ │funcţia şi estetica │ │ │în întregime │
│ │ │unui segment corporal │ │ │sau parţial │
│ │ │absent, altul decât │ │ │Sunt incluse, │
│ │ │membre │ │Proteze │de exemplu, │
│ │ │ │06 30 30 │faciale │protezele de │
│ │ │ │ │compuse │ochi, protezele│
│ │ │ │ │ │de ureche, │
│ │ │ │ │ │proteze de nas │
│ │ │ │ │ │şi protezele │
│ │ │ │ │ │care combină │
│ │ │ │ │ │câteva sau │
│ │ │ │ │ │toate acestea. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │06 30 33 │Proteze │care reproduc │
│ │ │ │ │palatine │funcţia boltei │
│ │ │ │ │ │palatine │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Produse │
│ │ │ │ │ │adăugate la │
│ │ │ │ │ │produsele │
│ │ │ │ │ │asistive de │
│ │ │ │ │ │mers pentru a │
│ │ │ │ │ │permite │
│ │ │ │ │ │utilizatorului │
│ │ │ │ │ │să se deplaseze│
│ │ │ │ │ │în direcţia │
│ │ │ │ │ │dorită şi să │
│ │ │ │ │ │controleze │
│ │ │ │ │ │viteza │
│ │ │ │ │Accesorii │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │care permit │de exemplu, │
│ │ │ │ │unei persoane│bare de │
│ │ │ │12 07 30 │să manipuleze│împingere, roţi│
│ │ │ │ │produse │antirăsucire, │
│ │ │ │ │asistive de │dispozitive │
│ │ │ │ │mers │pentru a depăşi│
│ │12 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │praguri şi │
│ │PENTRU ACTIVITĂŢI ŞI │ │ │ │curbe, frâne │
│ │PARTICIPARE │ │ │ │continue. │
│ │REFERITOARE LA │ │ │ │Handbike │
│ │MOBILITATE PERSONALĂ │ │ │ │(ataşabil │
│ │ŞI TRANSPORT │ │ │ │fotoliului │
│ │Produse destinate să │ │ │ │rulant, ajută │
│ │susţină sau să │ │ │ │persoana │
│ │înlocuiască │12 07 Accesorii pentru │ │ │utilizatoare să│
│ │capacitatea unei │produse asistive de │ │ │devină │
│ │persoane de a se │mers │ │ │independentă în│
│ │deplasa în interior │Dispozitive proiectate │ │ │spaţiul │
│4 │sau în exterior, de a│pentru a fi utilizate │ │ │înconjurător) │
│ │se transfera dintr-un│cu dispozitivele de ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │loc în altul sau de a│mers cu un scop │ │Dispozitive │ │
│ │utiliza mijloace de │specific │ │de ridicare │ │
│ │transport personale │ │ │pentru a │ │
│ │sau publice │ │ │transfera o │ │
│ │Produse asistive │ │ │persoană fără│ │
│ │pentru controlul, │ │ │scaun cu │ │
│ │transportul, mutarea │ │ │rotile în │ │
│ │şi manipularea │ │ │interiorul │ │
│ │obiectelor şi │ │ │sau în afara │ │
│ │dispozitivelor │ │ │vehiculelor │ │
│ │ │ │ │Produse │Elevator │
│ │ │ │ │asistive │electric pentru│
│ │ │ │ │pentru │transferul unei│
│ │ │ │12 12 15 │transferul │persoane │
│ │ │ │12 12 18 │persoanei │tetraplegice │
│ │ │ │12 12 21 │aşezate în │din scaunul │
│ │ │ │ │scaun cu │rulant în │
│ │ │ │ │rotile în │maşină şi │
│ │ │ │ │interiorul │invers │
│ │ │ │ │sau în afara │ │
│ │ │ │ │vehiculelor │ │
│ │ │ │ │Produse │ │
│ │ │ │ │asistive │ │
│ │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │încărcarea │ │
│ │ │ │ │scaunului cu │ │
│ │ │ │ │rotile │ │
│ │ │ │ │(neocupat) pe│ │
│ │ │ │ │sau în │ │
│ │ │ │ │vehicule │ │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Sisteme │ │
│ │ │ │ │electrice de │ │
│ │ │ │ │transport │ │
│ │ │ │ │pentru │Liftkar – │
│ │ │ │ │urcatul │dispozitive de │
│ │ │ │12 17 03 │scărilor │urcat scări │
│ │ │ │12 18 12 │Scutere fără │pentru toate │
│ │ │ │ │motor │tipurile de │
│ │ │ │ │propulsate │scaun rulant │
│ │ │ │ │prin │ │
│ │ │ │ │împingerea cu│ │
│ │ │ │ │un picior │ │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │ │proiectate │
│ │ │ │ │ │pentru a fi │
│ │ │ │ │ │propulsate şi │
│ │ │ │ │ │direcţionate de│
│ │ │ │ │ │ocupant prin │
│ │ │ │ │ │împingerea cu │
│ │ │ │ │ │ambele mâini a │
│ │ │ │ │ │roţilor sau a │
│ │ │ │ │ │mânerelor de │
│ │ │ │ │ │acţionare a │
│ │ │ │ │ │roţilor │
│ │ │ │ │ │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │Scaune cu │roţi cu │
│ │ │ │ │roţi │acţionare pe │
│ │ │ │12 22 03 │bimanuale şi │faţă şi roţi cu│
│ │ │ │ │mânere de │acţionare pe │
│ │ │ │ │acţionare │spate. │
│ │ │ │ │ │Scaun rulant │
│ │ │ │ │ │activ, │
│ │ │ │ │ │recomandat │
│ │ │ │ │ │persoanelor cu │
│ │ │ │ │ │mobilitate a │
│ │ │ │ │ │trenului │
│ │ │ │ │ │superior de la │
│ │ │ │ │ │moderat la │
│ │ │ │ │ │foarte bună. │
│ │ │12 17 Diverse vehicule │ │ │Este │
│ │ │motorizate │ │ │confecţionat │
│ │ │12 18 Tricicluri │ │ │din materiale │
│ │ │12 22 Scaune cu roţi │ │ │ultrauşoare (de│
│ │ │manuale │ │ │exemplu, │
│ │ │Dispozitive care │ │ │carbon) │
│ │ │asigură mobilitatea ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │prin intermediul │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │roţilor cu un sistem de│ │ │proiectate │
│ │ │sprijin al şezutului │ │ │pentru a fi │
│ │ │pentru o persoană cu │ │ │propulsate şi │
│ │ │limitare a mobilităţii │ │ │direcţionate de│
│ │ │şi care permite unui │ │ │ocupant │
│ │ │ocupant sau unui │ │ │folosind o │
│ │ │asistent să furnizeze │ │ │singură mână │
│ │ │energie de operare │ │Scaune cu │Sunt incluse, │
│ │ │Sunt incluse, de │ │roţi cu │de exemplu, │
│ │ │exemplu, verticalizator│12 22 09 │antrenare │scaune cu roţi │
│ │ │care permite unei │ │manuală de o │cu acţionare │
│ │ │persoane să se ridice │ │singură parte│manuală, │
│ │ │şi să menţină │ │ │unilaterală, cu│
│ │ │ortostatismul, scaune │ │ │o singură mână,│
│ │ │cu roţi, manuale, │ │ │prin sistem │
│ │ │pentru posturare în │ │ │bielă-manivelă,│
│ │ │clinostatism, scaun cu │ │ │scaun cu roţi │
│ │ │roţi pentru zăpadă, │ │ │acţionat │
│ │ │scaun cu roţi pentru │ │ │unilateral, cu │
│ │ │plajă, scaun cu roţi │ │ │mâner de │
│ │ │pentru uzul în piscină,│ │ │acţionare. │
│ │ │scaun cu roţi cu saşiu ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Ocupantul │
│ │ │ │ │ │operează │
│ │ │ │ │ │scaunul cu roţi│
│ │ │ │ │ │printr-o │
│ │ │ │ │ │combinaţie │
│ │ │ │ │ │între energia │
│ │ │ │ │ │corpului uman │
│ │ │ │ │ │şi energia │
│ │ │ │ │ │electrică, unde│
│ │ │ │ │ │activarea prin │
│ │ │ │ │ │energie │
│ │ │ │ │ │electrică este │
│ │ │ │ │ │aplicată │
│ │ │ │ │Scaune cu │printr-un │
│ │ │ │ │roţi │moment de │
│ │ │ │12 22 12 │antrenate │forţă, distanţă│
│ │ │ │ │manual şi │sau forţă, │
│ │ │ │ │electric │aplicat la │
│ │ │ │ │ │mâner/mânere. │
│ │ │ │ │ │Fotoliu rulant │
│ │ │ │ │ │de poziţionare,│
│ │ │ │ │ │dispozitiv ce │
│ │ │ │ │ │ajută persoana │
│ │ │ │ │ │să îşi │
│ │ │ │ │ │poziţioneze │
│ │ │ │ │ │membrele │
│ │ │ │ │ │individual, pe │
│ │ │ │ │ │diferite │
│ │ │ │ │ │unghiuri pe │
│ │ │ │ │ │verticală şi │
│ │ │ │ │ │orizontală │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │ │proiectate │
│ │ │ │ │ │pentru a fi │
│ │ │ │ │Scaune cu │propulsate şi │
│ │ │ │12 22 15 │roţi │direcţionate │
│ │ │ │ │acţionate cu │prin contactul │
│ │ │ │ │piciorul │dintre piciorul│
│ │ │ │ │ │/picioarele │
│ │ │ │ │ │ocupantului şi │
│ │ │ │ │ │podea │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │ │acţionate │
│ │ │ │ │ │electric cu │
│ │ │ │ │ │controlul │
│ │ │ │ │ │mecanic al │
│ │ │ │ │ │direcţiei prin │
│ │ │ │ │ │schimbarea │
│ │ │ │ │ │orientării │
│ │ │ │ │ │roţii de │
│ │ │ │ │ │antrenare, fără│
│ │ │ │ │ │sursă de │
│ │ │ │ │ │energie │
│ │ │ │ │ │electrică Sunt │
│ │ │ │ │Scaune cu │incluse, de │
│ │ │ │ │roţi │exemplu, │
│ │ │ │ │acţionate │scutere │
│ │ │ │12 23 03 │electric cu │electrice şi │
│ │ │ │ │direcţionare │trotinete │
│ │ │ │ │manuală │electrice. │
│ │ │ │ │ │Handbike │
│ │ │ │ │ │electric │
│ │ │12 23 Scaune cu roţi │ │ │(dispozitiv │
│ │ │acţionate electric │ │ │ataşabil │
│ │ │Dispozitive care │ │ │fotoliului │
│ │ │asigură mobilitatea │ │ │rulant, ajută │
│ │ │prin intermediul │ │ │persoana │
│ │ │roţilor cu un sistem de│ │ │utilizatoare să│
│ │ │sprijin al şezutului │ │ │devină │
│ │ │pentru o persoană cu │ │ │independentă în│
│ │ │limitare a mobilităţii;│ │ │spaţiul │
│ │ │puterea motorului este │ │ │înconjurător, │
│ │ │derivată doar dintr-o │ │ │în afara │
│ │ │sursă de energie │ │ │locuinţei) │
│ │ │electrică sau doar ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │dintr-o sursă de │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │energie de combustie. │ │ │acţionate │
│ │ │ │ │ │electric cu │
│ │ │ │ │ │controlul │
│ │ │ │ │ │electronic al │
│ │ │ │ │ │direcţiei │
│ │ │ │ │ │acţionat de │
│ │ │ │ │ │ocupant │
│ │ │ │ │Scaune cu │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │roţi │de exemplu, │
│ │ │ │ │acţionate │scaune cu roţi │
│ │ │ │12 23 06 │electric cu │autobalansoare.│
│ │ │ │ │direcţionare │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │electronică │acţionate │
│ │ │ │ │ │electric cu │
│ │ │ │ │ │controlul │
│ │ │ │ │ │electric │
│ │ │ │ │ │acţionat de │
│ │ │ │ │ │asistent │
│ │ │ │ │ │Scaun rulant │
│ │ │ │ │ │electric cu │
│ │ │ │ │ │control la │
│ │ │ │ │ │bărbie │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Scaune cu │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │roţi │acţionate │
│ │ │Sunt incluse, de │ │acţionate │electric │
│ │ │exemplu, verticalizator│12 23 12 │electric cu │manevrate de │
│ │ │care permite unei │ │controlul │asistent │
│ │ │persoane să se ridice │ │electric │printr-un │
│ │ │şi să menţină │ │acţionat de │control │
│ │ │ortostatismul, scaune │ │asistent │electronic │
│ │ │cu roţi, manuale, ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │pentru posturare în │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │clinostatism, scaun cu │ │ │acţionate │
│ │ │roţi cu sistem de │ │Scaune cu │electric care │
│ │ │ridicare sau înclinare │ │roţi │furnizează │
│ │ │spaţială a scaunului, │ │acţionate │urcarea şi │
│ │ │scaune cu roţi pentru │12 23 15 │electric │coborârea │
│ │ │zăpadă, scaune cu roţi │ │pentru │scărilor în │
│ │ │pentru plajă, scaune cu│ │urcarea │siguranţă, cu │
│ │ │roţi cu saşiu. │ │scărilor │ocupant, şi │
│ │ │ │ │ │este operat de │
│ │ │ │ │ │ocupant │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │transportul pe │
│ │ │ │ │ │distanţă scurtă│
│ │ │ │ │ │al unei │
│ │ │ │ │ │persoane în │
│ │ │ │ │ │poziţia aşezat,│
│ │ │ │ │ │acţionate şi │
│ │ │ │ │ │controlate de │
│ │ │ │12 27 04 │Scaune de │un asistent │
│ │ │ │ │transport │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │scaune de │
│ │ │ │ │ │evacuare de │
│ │ │ │ │ │urgenţă, scaune│
│ │ │ │ │ │de transport │
│ │ │ │ │ │adaptate pentru│
│ │ │ │ │ │urcarea sau │
│ │ │ │ │ │coborârea │
│ │ │ │ │ │scărilor. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive cu │
│ │ │ │ │ │roţi pentru │
│ │ │ │ │ │transportul │
│ │ │ │ │ │unei persoane │
│ │ │ │ │ │sau mai multor │
│ │ │12 27 Diverse vehicule │ │ │persoane într-o│
│ │ │acţionate de energie │ │ │poziţie culcat │
│ │ │umană │ │ │sau aşezat, │
│ │ │ │ │ │proiectate │
│ │ │ │ │ │pentru a fi │
│ │ │ │ │Automobile │împinse şi │
│ │ │ │ │tip buggie │dirijate de un │
│ │ │ │12 27 07 │pentru adulţi│asistent │
│ │ │ │ │(mobility │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │scooter) │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │automobilele │
│ │ │ │ │ │tip buggie │
│ │ │ │ │ │pentru adulţi. │
│ │ │ │ │ │Automobile/ │
│ │ │ │ │ │vehicul │
│ │ │ │ │ │electric │
│ │ │ │ │ │special │
│ │ │ │ │ │conceput pentru│
│ │ │ │ │ │persoanele cu │
│ │ │ │ │ │dizabilităţi │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │care sunt │
│ │ │ │ │Dispozitive │propulsate de │
│ │ │ │ │mobile cu │ocupant │
│ │ │ │12 27 24 │propulsie │folosind │
│ │ │ │ │manuală │braţele şi sunt│
│ │ │ │ │ │utilizate numai│
│ │ │ │ │ │în poziţie │
│ │ │ │ │ │verticală │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Lift electric │
│ │ │ │ │ │transfer – │
│ │ │12 36 Produse asistive │ │ │ajută │
│ │ │pentru ridicarea │ │ │utilizatorul la│
│ │ │persoanelor │ │ │transferul din │
│ │ │ │ │ │pat în scaunul │
│ │ │ │ │ │rulant │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive de │
│ │ │ │ │ │navigaţie sau │
│ │ │ │ │ │de identificare│
│ │ │ │ │Bastoane │a │
│ │ │ │12 39 03 │tactile sau │împrejurimilor │
│ │ │ │ │bastoane albe│folosite de o │
│ │ │ │ │ │persoană cu │
│ │ │ │ │ │deficienţe de │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │electronice de │
│ │ │ │ │Produse │ghidare care │
│ │ │ │ │asistive │furnizează │
│ │ │ │12 39 06 │pentru │informaţii │
│ │ │12 39 Produse asistive │ │orientare │pentru a │
│ │ │pentru orientare │ │electronică │determina │
│ │ │Dispozitive de │ │ │poziţia │
│ │ │navigaţie, ghidare, │ │ │relativă într-o│
│ │ │identificare sau │ │ │anumită arie │
│ │ │recunoaştere a mediului├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │înconjurător │ │ │Dispozitive de │
│ │ │Materiale tactile │ │ │ghidare care │
│ │ │pentru pardoseli şi │ │ │produc un sunet│
│ │ │scări │ │ │sau un mesaj │
│ │ │ │ │ │pentru a │
│ │ │ │ │ │orienta o │
│ │ │ │ │ │persoană cu o │
│ │ │ │ │Produse │deficienţă │
│ │ │ │ │asistive │vizuală │
│ │ │ │12 39 09 │pentru │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │navigare │de exemplu, │
│ │ │ │ │acustică │balize de │
│ │ │ │ │ │sunet, inclusiv│
│ │ │ │ │ │baston cu │
│ │ │ │ │ │ultrasunete – │
│ │ │ │ │ │în funcţie de │
│ │ │ │ │ │orientare în │
│ │ │ │ │ │spaţiu prin │
│ │ │ │ │ │intermediul │
│ │ │ │ │ │ultrasunetelor.│
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive de │
│ │ │ │ │ │ghidare pentru │
│ │ │ │ │ │a furniza │
│ │ │ │12 39 12 │Busole │informaţii │
│ │ │ │ │ │despre │
│ │ │ │ │ │direcţiile │
│ │ │ │ │ │nord, est, sud │
│ │ │ │ │ │şi vest │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive de │
│ │ │ │ │ │ghidare care │
│ │ │ │12 39 15 │Hărţi tactile│asigură │
│ │ │ │ │ │orientarea pe o│
│ │ │ │ │ │hartă prin │
│ │ │ │ │ │atingere │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Materiale │
│ │ │ │ │ │fabricate să │
│ │ │ │ │ │furnizeze │
│ │ │ │ │ │informaţii │
│ │ │ │ │Materiale de │despre │
│ │ │ │12 39 18 │orientare │orientare prin │
│ │ │ │ │tactile │atingere │
│ │ │ │ │ │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │suprafeţe │
│ │ │ │ │ │structurate. │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Paturi cu una │
│ │ │ │ │ │sau mai multe │
│ │ │ │ │ │secţiuni ale │
│ │ │ │ │Paturi şi │platformei │
│ │ │ │ │platforme │pentru │
│ │ │ │ │detaşabile │susţinerea │
│ │ │ │ │pentru paturi│saltelei, care │
│ │ │ │18 12 07 │/platforme │poate fi │
│ │ │ │ │pentru │reglată în │
│ │ │ │ │susţinerea │înălţime sau │
│ │ │ │ │saltelelor cu│unghi; │
│ │ │ │ │reglare │reglajele sunt │
│ │ │ │ │manuală │efectuate │
│ │ │ │ │ │manual de către│
│ │ │ │ │ │ocupant sau de │
│ │ │ │ │ │un asistent. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Paturi cu una │
│ │ │ │ │ │sau mai multe │
│ │ │ │ │ │secţiuni ale │
│ │ │18 12 Paturi şi │ │ │platformei │
│ │ │echipamente pentru pat │ │ │pentru │
│ │ │Sunt incluse, de │ │Paturi şi │susţinerea │
│ │ │exemplu, paturi cu │ │platforme │saltelei, care │
│ │ │poziţia corpului │ │detaşabile │poate fi │
│ │18 MOBILIER, SISTEME │reglabilă şi │ │pentru paturi│reglată în │
│ │DE FIXARE ŞI ALTE │nereglabilă, platforme │18 12 10 │/platforme │înălţime sau │
│ │PRODUSE ASISTIVE │detaşabile pentru pat/ │ │pentru │unghi; │
│ │PENTRU A SUSŢINE │platforme pentru │ │susţinerea │reglajele sunt │
│ │ACTIVITĂŢI │susţinerea saltelelor. │ │saltelelor cu│efectuate de un│
│ │DESFĂŞURATE ÎN MEDII │ │ │reglare │mecanism │
│ │INTERIOARE ŞI │ │ │electrică │acţionat │
│ │EXTERIOARE AMENAJATE │ │ │ │electric │
│ │DE OM │ │ │ │comandat de │
│ │Mobilier şi alte │ │ │ │către ocupant │
│ │produse care pot fi │ │ │ │sau de un │
│ │plasate, încorporate │ │ │ │asistent. │
│5 │sau adăugate pentru │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │realizarea unui mediu│ │ │ │Elemente mobile│
│ │care să faciliteze │ │ │ │pentru │
│ │mişcarea şi │ │ │ │ajustarea │
│ │poziţionarea, │ │ │ │înălţimii pe │
│ │inclusiv intrarea şi │ │ │ │care se poate │
│ │ieşirea, în zone │ │18 12 12 │Elevatoare │monta un pat │
│ │construite pentru uz │ │ │pentru paturi│standard şi │
│ │public şi privat │ │ │ │care poate fi │
│ │Sunt incluse, de │ │ │ │astfel utilizat│
│ │exemplu, produse │ │ │ │ca un pat │
│ │pentru stat aşezat, │ │ │ │reglabil pe │
│ │în picioare sau │ │ │ │înălţime │
│ │culcat. ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │18 30 Produse asistive │ │ │Dispozitive de │
│ │ │pentru accesibilitate │ │ │ridicare care │
│ │ │verticală │ │ │au un scaun │
│ │ │Dispozitive de ridicare│ │Elevator de │ataşat la una │
│ │ │pentru a transfera o │18 30 10 │scară cu │sau mai multe │
│ │ │persoană fără scaun cu │ │scaun │şine care │
│ │ │rotile în interiorul │ │ │urmăresc forma/│
│ │ │sau în afara │ │ │unghiul scării │
│ │ │vehiculelor │ │ │ │
│ │ │Produse asistive pentru├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │transferul persoanei │ │ │Dispozitive de │
│ │ │aşezate în scaun cu │ │ │ridicare care │
│ │ │rotile în interiorul │ │ │au o platformă │
│ │ │sau în afara │ │ │ataşată la una │
│ │ │vehiculelor │ │ │sau mai multe │
│ │ │Produse asistive pentru│ │ │şine care │
│ │ │încărcarea scaunului cu│ │Elevator de │urmăresc forma/│
│ │ │rotile (neocupat) pe │18 30 11 │scară cu │unghiul scării │
│ │ │sau în vehicule │ │platformă │Sunt incluse, │
│ │ │Sisteme electrice de │ │ │de exemplu, │
│ │ │transport pentru │ │ │elevatoarele de│
│ │ │urcatul scărilor │ │ │scară pentru │
│ │ │Produse asistive pentru│ │ │scaune cu │
│ │ │ridicarea persoanelor │ │ │rotile. │
│ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │22 03 Produse asistive │ │ │ │
│ │ │pentru vedere │ │ │ │
│ │ │Acestea includ, de │ │ │ │
│ │ │exemplu, dispozitive de│ │ │ │
│ │ │mărire. │ │ │ │
│ │ │Produse destinate să │ │ │ │
│ │ │vină în sprijinul şi să│ │ │ │
│ │ │înlocuiască capacitatea│ │ │ │
│ │ │unei persoane de a │ │ │ │
│ │ │primi, transmite, │ │ │ │
│ │ │produce şi procesa │ │ │ │
│ │ │informaţii în diferite │ │Ochelari de │ │
│ │ │forme, care includ │ │mărire, │Dispozitive │
│ │ │comunicarea prin │ │lentile şi │care măresc │
│ │ │limbaj, semnele şi │22 03 09 │sisteme de │imaginea unui │
│ │ │simbolurile, primirea │ │lentile │obiect Software│
│ │ │şi producerea de │ │pentru │special ieşire │
│ │ │mesaje, susţinerea │ │mărirea │ │
│ │ │conversaţiilor şi │ │imaginii │ │
│ │ │utilizarea │ │ │ │
│ │ │dispozitivelor şi │ │ │ │
│ │ │tehnicilor de │ │ │ │
│ │ │comunicare │ │ │ │
│ │ │Acestea includ, de │ │ │ │
│ │ │exemplu, dispozitive │ │ │ │
│ │ │pentru vedere, auzire, │ │ │ │
│ │ │citire, scriere, │ │ │ │
│ │ │telefonie, semnalizare │ │ │ │
│ │ │şi alarmă, tehnologia │ │ │ │
│ │ │informaţiei. │ │ │ │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Aparat │
│ │ │ │ │ │audititiv │
│ │22 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │recomandat în │
│ │PENTRU MANAGEMENTUL │ │ │ │hipoacuzie │
│ │COMUNICAŢIILOR ŞI │ │ │ │uşoară-severă, │
│ │INFORMAŢIILOR │ │ │Aparat │cu minimum 3 │
│ │Produse destinate să │ │ │auditiv │programe │
│ │vină în sprijinul şi │ │ │wireless (FM)│(apropiere, │
│ │să înlocuiască │ │ │ │depărtare, │
│ │capacitatea unei │ │ │ │vorbit la │
│ │persoane de a primi, │ │ │ │telefon) şi │
│ │transmite, produce şi│ │ │ │conectivitate │
│ │procesa informaţii în│ │ │ │wireless │
│ │diferite forme, care │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │includ comunicarea │ │ │ │Dispozitive │
│ │prin limbaj, semnele │ │ │ │care │
│ │şi simbolurile, │22 06 Produse asistive │ │Aparate │recepţionează, │
│6 │primirea şi │auditive │22 06 18 │auditive │amplifică şi │
│ │producerea de mesaje,│Dispozitive care │ │tactile │transformă │
│ │susţinerea │concentrează, amplifică│ │ │sunetele în │
│ │conversaţiilor şi │şi modulează sunetul │ │ │semnale tactile│
│ │utilizarea │pentru persoane cu ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │dispozitivelor şi │deficienţe de auz │ │ │Dispozitive de │
│ │tehnicilor de │Acestea includ, de │ │Aparate │asistare a │
│ │comunicare │exemplu, aparate │ │auditive │auzului prin │
│ │Acestea includ, de │auditive cu mascare │22 06 21 │utilizate │stimularea │
│ │exemplu, dispozitive │încorporată a │ │împreună cu │receptorilor │
│ │pentru vedere, │tinitusului, │ │implanturi │implantaţi, de │
│ │auzire, citire, │dispozitive cu buclă de│ │ │exemplu, în │
│ │scriere, telefonie, │inducţie. │ │ │urechea internă│
│ │semnalizare şi │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │alarmă, tehnologia │ │ │ │Acestea includ,│
│ │informaţiei. │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │conexiuni │
│ │ │ │ │ │audio, │
│ │ │ │ │ │adaptoare de │
│ │ │ │ │Accesorii │ochelari, │
│ │ │ │ │pentru │telecomenzi │
│ │ │ │22 06 27 │produse │pentru aparate │
│ │ │ │ │asistive │auditive, │
│ │ │ │ │auditive │software, │
│ │ │ │ │ │baterii, │
│ │ │ │ │ │baterii │
│ │ │ │ │ │reîncărcabile, │
│ │ │ │ │ │încărcătoare de│
│ │ │ │ │ │baterii. │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Acestea includ,│
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │maşini de scris│
│ │ │ │ │ │manuale, │
│ │ │ │22 12 15 │Maşini de │electrice, │
│ │ │22 12 Produse asistive │ │scris │maşini de scris│
│ │ │pentru desenare şi │ │ │cu voce şi │
│ │ │scriere │ │ │Braille, maşini│
│ │ │Dispozitive care ajută │ │ │de scris cu │
│ │ │o persoană să transmită│ │ │memorie. │
│ │ │informaţii prin ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │producerea de cifre, │ │ │Acestea includ,│
│ │ │simboluri sau limbaj │ │Dispozitive │de exemplu, │
│ │ │ │ │portabile │dispozitive │
│ │ │ │22 12 21 │Braille │portabile fără │
│ │ │ │ │pentru luare │funcţie de │
│ │ │ │ │de notiţe │afişare, cu │
│ │ │ │ │ │operare manuală│
│ │ │ │ │ │şi electronică.│
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Software pentru│
│ │ │ │ │ │editare, │
│ │ │ │ │ │organizare şi │
│ │ │ │ │ │stocare de │
│ │ │ │ │ │text, inclusiv │
│ │ │ │ │ │notiţe │
│ │ │ │ │ │matematice şi │
│ │ │ │ │ │ştiinţifice, │
│ │ │ │ │ │cum ar fi │
│ │ │ │ │ │editor │
│ │ │ │ │ │documente, │
│ │ │ │ │ │editor de text │
│ │ │ │ │ │creat pentru │
│ │ │ │ │ │control │
│ │ │ │ │ │alternativ sau │
│ │ │ │ │ │accesorii │
│ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │procesatoare de│
│ │ │ │ │ │text │
│ │ │ │ │ │Acestea includ,│
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │software pentru│
│ │ │ │ │ │utilizarea │
│ │ │ │ │ │scrierii │
│ │ │ │ │ │Braille, bănci │
│ │ │ │ │ │de cuvinte, │
│ │ │ │ │ │liste de │
│ │ │ │ │ │cuvinte, │
│ │ │ │ │ │program de │
│ │ │ │ │ │verificare │
│ │ │ │ │ │ortografică. │
│ │ │ │ │ │Echipamente │
│ │ │ │ │ │purtătoare care│
│ │ │ │ │ │utilizează │
│ │ │ │ │Editoare de │inteligenţă │
│ │ │ │22 12 24 │text │artificială: │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │recunoaştere a │
│ │ │ │ │ │scrisului de │
│ │ │ │ │ │tipar, a │
│ │ │ │ │ │culorilor, │
│ │ │ │ │ │recunoaştere │
│ │ │ │ │ │facială şi │
│ │ │ │ │ │transformare a │
│ │ │ │ │ │conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │în informaţii │
│ │ │ │ │ │auditive │
│ │ │ │ │ │Software cu │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │citit a │
│ │ │ │ │ │conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │afişat pe │
│ │ │ │ │ │ecranul │
│ │ │ │ │ │calculatorului;│
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │utilizare a │
│ │ │ │ │ │calculatorului │
│ │ │ │ │ │şi transformare│
│ │ │ │ │ │a conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │în output │
│ │ │ │ │ │auditiv; │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │mărire a │
│ │ │ │ │ │conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │afişat pe │
│ │ │ │ │ │ecranul │
│ │ │ │ │ │calculatorului │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │pentru citirea │
│ │ │ │ │ │şi │
│ │ │ │ │ │transformarea │
│ │ │ │ │ │textului scris │
│ │ │ │ │ │în forme │
│ │ │ │ │ │alternative de │
│ │ │ │ │ │comunicare │
│ │ │22 30 Produse asistive │ │ │vizuală, │
│ │ │pentru citire │ │ │auditivă şi │
│ │ │Produse asistive pentru│ │Maşini care │tactilă │
│ │ │mărirea şi reglarea │22 30 21 │citesc │Echipamente │
│ │ │razei şi unghiului │ │caractere │scaner şi │
│ │ │câmpului vizual │ │ │cititor – │
│ │ │ │ │ │descriere: │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │scanare a │
│ │ │ │ │ │documentelor şi│
│ │ │ │ │ │transformare a │
│ │ │ │ │ │conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │afişat în │
│ │ │ │ │ │output auditiv │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Acestea includ,│
│ │ │ │22 36 03 │Tastaturi │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │tastaturi │
│ │ │ │ │ │Braille. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Mouse acţionat │
│ │ │ │ │ │cu buzele, de │
│ │ │ │ │ │tip joystick cu│
│ │ │ │ │ │sistem │
│ │ │22 36 Dispozitive │ │ │sip’n’puff, │
│ │ │intrare pentru │ │Mouse │care oferă │
│ │ │calculatoare │ │ │posibilitatea │
│ │ │Calculatoare şi │ │ │utilizatorului │
│ │ │terminale │ │ │de a folosi/ │
│ │ │Dispozitive ieşire │ │ │lucra cu │
│ │ │pentru calculatoare. │ │ │precizie pe un │
│ │ │ │ │ │PC/laptop │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv cu │
│ │ │ │ │ │infraroşii care│
│ │ │ │ │ │permite │
│ │ │ │ │Urmăritor de │utilizatorului │
│ │ │ │ │ochi │să folosească │
│ │ │ │ │ │computerul doar│
│ │ │ │ │ │prin mişcările │
│ │ │ │ │ │ochilor │
│ ├─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Produse │
│ │ │ │ │ │alimentate cu │
│ │ │ │ │ │tensiune, │
│ │24 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │controlate de │
│ │PENTRU CONTROLUL, │ │ │ │către │
│ │TRANSPORTUL, MUTAREA │ │ │ │utilizator cu, │
│ │ŞI MANEVRAREA │24 18 Produse asistive │ │ │de exemplu, un │
│ │OBIECTELOR ŞI A │pentru asistarea sau │ │ │joystick (mâner│
│ │DISPOZITIVELOR │înlocuirea funcţiei │ │ │de comandă), │
│ │Produse destinate │braţului, a mâinii, a │24 18 30 │Manipulatoare│care │
│ │pentru facilitarea │degetelor sau a unei │ │robotizate │înlocuieşte │
│ │activităţilor sau a │combinaţii ale acestor │ │ │funcţiile │
│ │sarcinilor unei │funcţii │ │ │braţului, ale │
│ │persoane care │ │ │ │mâinii şi ale │
│ │necesită mutarea sau │ │ │ │degetelor, │
│ │manipularea unui │ │ │ │pentru a │
│ │obiect │ │ │ │atinge, a apuca│
│ │ │ │ │ │şi a mişca │
│ │ │ │ │ │obiecte în │
│ │ │ │ │ │spaţiu │
└────┴─────────────────────┴───────────────────────┴─────────┴─────────────┴───────────────┘
ANEXA 2
la procedură
CERERE
pentru acordarea voucherului
Către
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ……………….
Domnule director general,
Subsemnatul(a) ………………………………………….., legitimat(ă) prin CI/CN seria …… nr. ………., domiciliat(ă) în localitatea/sectorul ………………………….., judeţul ………………………., str. ………………………… nr. ……, bl. ……, sc. ……, ap. ……, posesor/posesoare al/a certificatului de încadrare în grad de handicap nr. …………. din data ………………….., termen de valabilitate …………………, eliberat de către ………………………………………….
După caz:
Reprezentat de către:
Numele şi prenumele …………………………………………………………………….., în calitate de ………………………………………….., legitimat(ă) prin CI/BI seria …… nr. ………………, domiciliat(ă) în localitatea/sectorul ……………………………., judeţul ………………………….., str. ………………………………………… nr. …….., bl. ……, sc. …., ap. ……. .
Solicit emiterea voucherului pentru achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, conform recomandării medicale pentru acordarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces.
La prezenta cerere anexez:
– copie BI/CI;
– copie certificat de încadrare în grad de handicap;
– recomandarea medicului specialist.
Declar pe propria răspundere că informaţiile prezentate sunt reale. În caz contrar mă supun potrivit legii pentru inexactitatea informaţiilor prezentate.
Îmi exprim acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Data, …………….
Semnătură solicitant^1/
^1 După caz, persoana care reprezintă persoana cu handicap.
ANEXA 3
la procedură
RECOMANDARE
privind acordarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces
– model –
Nr. ……./………..*)
*) Se va completa cu numărul din registrul de consultaţii/foaia de observaţie.
Unitatea medicală ………………………
Adresa………………………
[] CMI
[] Ambulatoriu
[] Spital
Nume, prenume medic ……………………………….
Cod parafă medic …………………
Specialitatea medicului …………………
Date contact medic:
– telefon/fax …………………..
– e-mail medic ……………………….
1. Numele şi prenumele persoanei cu dizabilităţi …………………………………………
2. Data naşterii ………………………………….
3. Domiciliul …………………………………….
4. Codul numeric personal al persoanei cu dizabilităţi ……………….
5. Cod diagnostic (inclusiv al bolilor asociate) …………………………
6. Denumirea şi tipul de tehnologii/dispozitive asistive/tehnologii de acces (din anexa nr. 1 la procedură): ………………………………….
Data emiterii recomandării ………………………
Semnătura (olografă sau electronică, după caz) şi parafa medicului …………………………..
NOTĂ:
Recomandarea are o valabilitate de 12 luni.
—-
Informare – Modificarea Certificatului de incadrare in grad de handicap
HOTĂRÂRE nr. 927 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.005 din 14 decembrie 2016
Data intrării în vigoare:
14 Decembrie 2016
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. I
Metodologia privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 1 mai 2008, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 6 alineatul (6), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:
„a) se depune de către persoana solicitantă, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist, organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap sau, în lipsa acestora, de către orice persoană care o reprezintă, la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă sau la registratura DGASPC;
b) în cazul persoanelor care solicită reevaluarea, se depune cu 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad de handicap;”
2. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Constituirea şi componenţa nominală a comisiei de evaluare se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv prin hotărâre a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor art. 85 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale celorlalte prevederi legale în vigoare.”
3. La articolul 9, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv preşedintele, au dreptul, potrivit art. 85 alin. (7) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la o indemnizaţie de şedinţă, echivalentă cu 1% din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti. Plata indemnizaţiei se suportă din bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.”
4. La articolul 13, alineatele (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:
„(2) Certificatele de încadrare în grad de handicap pot fi contestate, potrivit art. 87 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în maximum 30 de zile de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară.
…………………………………………………………………
(4) Contestaţiile se soluţionează prin decizii emise de Comisia superioară, în termen de 60 de zile lucrătoare de la înregistrarea în Registrul de evidenţă al acesteia.”
5. La articolul 14, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 14. – (1) Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată din punct de vedere metodologic, potrivit art. 90^2 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către Comisia superioară, care funcţionează în structura Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.”
6. Anexa nr. 1 la metodologie se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.
ART. II
Certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri rămân valabile până la sfârşitul perioadei de valabilitate.
ART. III
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, comisiile de evaluare au obligaţia să înlocuiască certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap, cu termen de valabilitate permanent, eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu certificate de încadrare în grad de handicap în conformitate cu anexa la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
—————-
Ministrul muncii, familiei, protecţiei
sociale şi persoanelor vârstnice,
Dragoş-Nicolae Pîslaru
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Bucureşti, 8 decembrie 2016.
Nr. 927.
Hotărârea nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale o puteti vizualiza pe linkul :
http://lege5.ro/
LEGE nr. 225 din 24 iulie 2015
privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 28 iulie 2015
Data intrarii in vigoare : 31 iulie 2015
Forma actualizata va fi valabila la data de : 31 iulie 2015
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ARTICOL UNIC
(1) Se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată începând cu 1 ianuarie 2012 şi până la data intrării în vigoare a prevederilor art. I pct. 17 şi 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobată prin Legea nr. 178/2015, de către următoarele categorii de persoane fizice:
- a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă au fost elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi. Dacă au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru aceste venituri nu se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate;
- b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care au provenit din sistemul de protecţie a copilului. Dacă au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură şi pentru cele acordate în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aceste venituri nu se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate;
- c) soţul, soţia şi părinţii care nu au avut venituri proprii şi care se aflau în întreţinerea unei persoane asigurate, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariul minim brut pe ţară stabilit în baza 296^32 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile acordate în baza acestor legi sau, după caz, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariul de bază minim brut pe ţară stabilit în baza art. 296^32 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu au realizat alte categorii de venituri pentru care s-a datorat contribuţia;
- e) persoanele cu handicap, pentru veniturile acordate în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariu de bază minim brut pe ţară stabilit în baza 296^32 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu au realizat alte categorii de venituri pentru care s-a datorat contribuţia;
- f) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariul de bază minim brut pe ţară stabilit în baza 296^32 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu au realizat venituri asupra cărora s-a datorat contribuţia;
- g) femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au realizat venituri asupra cărora s-a datorat contribuţia sau au avut venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariul minim brut pe ţară stabilit în baza 296^32 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În vederea încadrării în condiţiile privind realizarea de venituri prevăzute la alin. (1), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală lista persoanelor fizice înregistrate în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor din Platforma informatică din asigurările de sănătate, potrivit prevederilor art. 213 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Structura informaţiilor şi periodicitatea transmiterii acestora se stabilesc prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
(3) Persoanele fizice care se încadrează în prevederile alin. (1) şi nu beneficiază de anularea, din oficiu, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate potrivit alin. (1), vor prezenta organului fiscal competent documentul justificativ care atestă calitatea de asigurat fără plata contribuţiei, eliberat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin casele de asigurări de sănătate potrivit prevederilor art. 213 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), anularea contribuţiei se efectuează prin depunerea unei cereri, de către persoana fizică, la organul fiscal competent, la care se anexează documentul eliberat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin casele de asigurări de sănătate. Prevederile art. 70 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
(5) În cazul în care anterior intrării în vigoare a prezentei legi organul fiscal competent a emis şi comunicat decizia de impunere prin care a fost stabilit cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, acesta emite şi comunică, din oficiu, decizie de anulare a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, chiar dacă împotriva deciziei de impunere s-au exercitat ori nu căi de atac.
(6) În cazul în care anterior intrării în vigoare a prezentei legi organul fiscal competent a emis, dar nu a comunicat decizia de impunere prin care a fost stabilit cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, acesta nu mai comunică decizia de impunere, iar contribuţia se scade din evidenţa analitică pe plătitor pe bază de borderou de scădere.
(7) În cazul în care anterior intrării în vigoare a prezentei legi organul fiscal competent nu a emis decizia de impunere prin care să stabilească cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, acesta nu mai emite nicio decizie.
(8) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) care au efectuat plata contribuţiilor pentru care prezenta lege prevede anularea, au dreptul la restituirea sumelor achitate. Prevederile art. 117 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 24 iulie 2015.
Nr. 225.
—–
LEGE nr. 219 din 23 iulie 2015
privind economia socială
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 28 iulie 2015
Data intrarii in vigoare : 27 august 2015
Forma actualizata va fi valabila la data de : 27 august 2015
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege are ca obiect reglementarea domeniului economiei sociale, stabilirea măsurilor de promovare şi de sprijinire a economiei sociale.
(2) Prin prezenta lege se reglementează şi condiţiile de atestare, de către autorităţile publice, a întreprinderilor sociale şi a întreprinderilor sociale de inserţie.
ART. 2
(1) Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.
(2) Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.
ART. 3
(1) În sensul prezentei legi, întreprinderile sociale pot fi:
- a) societăţile cooperative de gradul I, care funcţionează în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată;
- b) cooperativele de credit, care funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
- c) asociaţiile şi fundaţiile, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
- d) casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, care funcţionează în baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată;
- e) casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt înfiinţate şi funcţionează în baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificările şi completările ulterioare;
- f) societăţile agricole, care funcţionează în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare;
- g) orice alte categorii de persoane juridice care respectă, conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, cumulativ, definiţia şi principiile economiei sociale prevăzute în prezenta lege.
(2) Pot fi întreprinderi sociale federaţiile şi uniunile persoanelor juridice prevăzute la alin. (1).
ART. 4
Economia socială se bazează pe următoarele principii:
- a) prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului;
- b) solidaritate şi responsabilitate colectivă;
- c) convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei colectivităţi;
- d) control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate;
- e) caracter voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
- f) personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile publice;
- g) alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.
ART. 5
(1) Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de muncă, implicarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil, prevăzut de prezenta lege, în activităţi cu caracter social şi/sau activităţi economice, facilitând accesul acestora la resursele şi serviciile comunităţii.
(2) Economia socială are următoarele obiective:
- a) consolidarea coeziunii economice şi sociale;
- b) ocuparea forţei de muncă;
- c) dezvoltarea serviciilor sociale.
(3) Îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alin. (2) se realizează, în principal, prin următoarele activităţi de interes general:
- a) producerea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia;
- b) promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil;
- c) dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil;
- d) dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.
ART. 6
(1) În sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
- a) activitate de interes general – orice activitate din domeniul economic, cultural-artistic, social, educaţional, ştiinţific, al sănătăţii, sportului, locuirii, protecţiei mediului, menţinerii tradiţiilor, al cărei scop final este îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (2);
- b) activitate cu caracter social – activitate care urmăreşte interesul general, în realizarea nevoilor sociale ale grupurilor vulnerabile, a prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială şi a promovării incluziunii sociale;
- c) activitate economică – orice activitate generatoare de venit;
- d) întreprindere socială – orice persoană juridică de drept privat care desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale, care deţine un atestat de întreprindere socială şi respectă principiile prevăzute la art. 4;
- e) întreprindere socială de inserţie – întreprinderea socială care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1);
- f) atestat de întreprindere socială – forma prin care se recunoaşte contribuţia întreprinderilor sociale la dezvoltarea domeniului economiei sociale;
- g) marca socială – forma de certificare a întreprinderilor sociale de inserţie în scopul recunoaşterii contribuţiei directe a acestora la realizarea interesului general şi/sau la îmbunătăţirea situaţiei grupului vulnerabil;
- h) grup vulnerabil – persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, în conformitate cu prevederile 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.
(2) Apartenenţa la grupul vulnerabil se dovedeşte prin acte eliberate de autorităţi sau, după caz, alte categorii de persoane juridice cu competenţe în domeniu. Modalitatea de certificare a apartenenţei la grupul vulnerabil se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 7
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină activităţile de economie socială prin:
- a) recunoaşterea rolului întreprinderilor sociale prin acordarea atestatului de întreprindere socială;
- b) recunoaşterea rolului întreprinderilor sociale de inserţie prin acordarea mărcii sociale;
- c) dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a întreprinderilor sociale de inserţie;
- d) promovarea şi susţinerea dezvoltării resurselor umane din domeniul economiei sociale;
- e) participarea la activităţi de economie socială prin colaborare în diferite forme, potrivit legii;
- f) înfiinţarea de centre de informare şi consiliere în domeniul economiei sociale.
CAP. II
Întreprinderea socială
ART. 8
(1) Statutul de întreprindere socială se recunoaşte prin acordarea unui atestat de întreprindere socială, denumit în continuare atestat.
(2) Atestatul se acordă la solicitarea persoanelor juridice prevăzute la art. 3 pe baza actelor de înfiinţare şi funcţionare.
(3) Atestatul certifică scopul social al întreprinderii sociale şi conformarea acesteia la principiile enunţate la art. 4.
(4) Atestatul se acordă acelor întreprinderi sociale care dispun prin actele de înfiinţare şi funcţionare respectarea următoarelor criterii:
- a) acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
- b) alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
- c) se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
- d) aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.
(5) Atestatul se eliberează de către agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare agenţie de ocupare, prin compartimentul pentru economie socială, prevăzut la art. 24 alin. (2).
(6) Atestatul se acordă pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, dacă se face dovada că sunt respectate condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.
(7) Procedura de acordare a atestatului, precum şi condiţiile de suspendare sau retragere a acestuia se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 9
(1) Întreprinderea socială are următoarele obligaţii:
- a) de a comunica agenţiei de ocupare orice modificări ale actelor de înfiinţare sau constitutive, în termen de 15 zile de la modificare;
- b) de a comunica agenţiei de ocupare rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; compartimentul judeţean pentru economie socială are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
- c) de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, prevăzut la art. 27.
(2) Întreprinderile sociale se supun controlului cu privire la respectarea condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii, anual, pentru a se verifica respectarea criteriilor care au stat la baza eliberării atestatului de întreprindere socială.
(3) Controalele prevăzute la alin. (2) se realizează de către organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
CAP. III
Întreprinderea socială de inserţie
SECŢIUNEA 1
Definirea întreprinderii sociale de inserţie
ART. 10
(1) Întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială care:
- a) are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor;
- b) are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului prin inserţia socioprofesională a persoanelor defavorizate.
(2) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 11
(1) Întreprinderile sociale de inserţie au obligaţia de a asigura, pentru persoanele angajate, care fac parte din grupul vulnerabil, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia profesională şi socială.
(2) Măsurile de acompaniament pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de pregătire profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de muncă în funcţie de nevoile persoanelor, precum şi alte măsuri care au ca scop sprijinirea inserţiei profesionale şi sociale.
(3) În vederea asigurării măsurilor de acompaniament, întreprinderile sociale de inserţie colaborează cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean şi local, agenţiile de ocupare, centrele de furnizare de servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii şi consumatorii de droguri dependenţi, cu specialişti în domenii precum psihologie, asistenţă socială, adicţii, pedagogie, formare profesională, ocupare, medicină, medicina muncii, economie socială.
SECŢIUNEA a 2-a
Marca socială
ART. 12
Statutul de întreprindere socială de inserţie se certifică prin acordarea mărcii sociale.
ART. 13
(1) Marca socială cuprinde certificatul care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, cu o valabilitate de 3 ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală, care se aplică în mod obligatoriu asupra produselor realizate sau a lucrărilor executate ori a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu.
(2) Statutul de întreprindere socială de inserţie instituie următoarele obligaţii:
- a) de a comunica agenţiei de ocupare orice modificări ale actelor de înfiinţare sau constitutive, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; compartimentul judeţean pentru economie socială are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
- b) de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, prevăzut la art. 27. Modelul extrasului situaţiilor financiare anuale se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice, la iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(3) Întreprinderile sociale de inserţie se supun controlului cu privire la respectarea condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii, anual, pentru a se verifica respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării mărcii sociale.
(4) Controalele prevăzute la alin. (3) se realizează de către organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
ART. 14
Procedurile de certificare şi acordare a mărcii sociale, a elementului specific de identitate vizuală, procedurile privind întocmirea Raportului social anual privind activitatea desfăşurată, precum şi condiţiile de suspendare, retragere sau anulare a mărcii sociale se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
SECŢIUNEA a 3-a
Finanţarea întreprinderilor sociale de inserţie şi mecanismele de sprijinire şi încurajare a acestora
ART. 15
Întreprinderile sociale de inserţie pot fi finanţate din surse publice şi/sau private, naţionale ori internaţionale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte sursele de finanţare.
ART. 16
Întreprinderile sociale de inserţie beneficiază de gratuitate pentru emiterea mărcii sociale şi înregistrarea în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale.
ART. 17
(1) Autoritatea contractantă, astfel cum aceasta este definită în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, are dreptul de a impune, în cadrul documentaţiei de atribuire, condiţii speciale, prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social, care trebuie realizate de operatorii economici pentru îndeplinirea contractului.
(2) În formularea condiţiilor speciale prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia respectării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 18
Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de consiliere gratuită la constituirea şi/sau la dezvoltarea afacerii, prin compartimentele de specialitate de la nivelul agenţiei de ocupare.
ART. 19
(1) Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de următoarele facilităţi din partea autorităţilor administraţiei publice locale:
- a) atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în domeniul public al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost acordată marca socială;
- b) sprijin, în promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în comunitate, precum şi în identificarea unor pieţe de desfacere a acestora;
- c) sprijin în promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia, prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural local;
- d) alte facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite acordate de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii.
(2) Pentru acordarea facilităţilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), autorităţile administraţiei publice locale îşi pot aproba în bugetele proprii sumele necesare.
ART. 20
Întreprinderile sociale de inserţie, care angajează tineri cu risc de marginalizare socială, astfel cum sunt aceştia definiţi în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate angajatori de inserţie şi beneficiază de facilităţile prevăzute de lege pentru această categorie de angajatori.
ART. 21
(1) Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de măsuri de sprijin, de natura ajutorului de stat, ce vor fi aprobate prin acte specifice, cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în materie de ajutor de stat.
(2) Măsurile de sprijin de natura ajutorului de stat pentru întreprinderile sociale de inserţie, prevăzute de prezenta lege, se vor acorda cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat şi vor fi implementate prin hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local.
(3) Întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia anual de programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor din sfera economiei sociale în conformitate cu prevederile art. 25^1 lit. d) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la Programele naţionale destinate finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii care se derulează de către autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 25^1 din Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedura de implementare pentru programele prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
ART. 22
Luna mai a fiecărui an este dedicată organizării diferitelor evenimente sau acţiuni de mediatizare a domeniului economiei sociale, având ca scop dezvoltarea locală şi cetăţenia activă, cooperarea şi solidaritatea socială, denumită luna promovării economiei sociale.
CAP. IV
Organizare instituţională
SECŢIUNEA 1
Compartimentul pentru economie socială
ART. 23
(1) În cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se înfiinţează un compartiment la nivelul Direcţiei politici de ocupare competenţe şi mobilitate profesională, cu atribuţii în elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul economiei sociale, promovarea şi sprijinirea întreprinderilor sociale, precum şi furnizarea de informaţii către persoanele fizice şi juridice interesate.
(2) Organizarea şi funcţionarea compartimentului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
ART. 24
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă se înfiinţează un compartiment pentru economie socială, care coordonează şi monitorizează activitatea agenţiilor de ocupare în domeniul economiei sociale, precum şi îndrumarea metodologică a acestora.
(2) În vederea asigurării implementării politicilor, dezvoltării şi monitorizării domeniului de economie socială, la nivel judeţean se organizează, în cadrul agenţiilor de ocupare, compartimente pentru economie socială.
(3) Organizarea şi funcţionarea compartimentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Compartimentele prevăzute la alin. (1) şi (2) se organizează cu încadrarea în numărul de posturi aprobat.
(5) Pentru implementarea planului judeţean de inserţie socio-profesională prevăzut la art. 25 lit. i), agenţia va aloca resurse financiare corespunzătoare.
ART. 25
Principalele atribuţii ale compartimentelor pentru economie socială din cadrul agenţiilor de ocupare sunt:
- a) analizează şi evaluează solicitările persoanelor juridice care desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale în vederea acordării, după caz, a atestatului sau a mărcii sociale;
- b) emit deciziile de acordare ori, după caz, de neacordare a atestatului, respectiv a mărcii sociale;
- c) introduc informaţiile privind întreprinderile sociale, respectiv întreprinderile sociale de inserţie, în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale;
- d) informează şi acordă sprijin metodologic pentru derularea procedurii de atestare/certificare a întreprinderilor sociale/ întreprinderilor sociale de inserţie, precum şi pentru desfăşurarea activităţii acestora;
- e) monitorizează, la nivel judeţean, activitatea întreprinderilor sociale, respectiv a întreprinderilor sociale de inserţie, şi elaborează rapoarte trimestriale privind activitatea desfăşurată de acestea, pe care le înaintează Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă:
- f) întocmesc raportul anual de activitate şi îl transmit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- g) furnizează informaţiile necesare actualizării registrului prevăzut la art. 27 alin. (1);
- h) propun Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a domeniului de economie socială;
- i) elaborează, prin consultare cu întreprinderile sociale de inserţie, planul judeţean de inserţie socioprofesională, definit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
- j) suspendă sau retrag, după caz, atestatul ori marca socială;
- k) publică raportul anual de activitate pe pagina proprie de internet.
ART. 26
(1) Se înfiinţează Comisia naţională pentru economie socială, fără personalitate juridică, organism de colaborare, coordonare şi monitorizare în domeniul economiei sociale, denumită în continuare Comisia naţională, cu scopul de a contribui la dezvoltarea economiei sociale prin promovarea şi sprijinirea entităţilor din economia socială.
(2) Comisia naţională va avea o reprezentare paritară, va fi compusă din 14 membri şi va fi condusă de un preşedinte, ales de plenul acesteia. Comisia va avea în componenţă:
- a) câte un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, al Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Justiţiei, al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, la nivel de secretar de stat;
- b) câte un reprezentant din partea entităţilor economiei sociale prevăzute la art. 3 lit. a)-f);
- c) un reprezentant al întreprinderilor sociale de inserţie.
(3) Membrii Comisiei naţionale prevăzuţi la alin. (2) lit. a) sunt numiţi prin ordin de către ministrul de resort, iar cei prevăzuţi la alin. (2) lit. b) şi c) sunt numiţi prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
(4) Compartimentul prevăzut la art. 23 alin. (1) va asigura secretariatul Comisiei naţionale.
(5) Organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale, inclusiv alegerea preşedintelui, se reglementează prin regulament intern, aprobat prin ordin comun al miniştrilor prevăzuţi la alin. (2) lit. a).
SECŢIUNEA a 2-a
Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale
ART. 27
(1) În scopul asigurării informaţiilor necesare, corecte şi complete cu privire la situaţia şi evoluţia domeniului economiei sociale la nivel naţional se înfiinţează Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, denumit în continuare registru.
(2) Registrul este administrat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cuprinde, după caz, următoarele informaţii cu privire la întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie existente în România:
- a) denumirea completă;
- b) categoria de persoane juridice în care se încadrează;
- c) data înfiinţării;
- d) domeniul de activitate;
- e) cifra de afaceri/valoarea activului patrimonial, pierderile sau profitul înregistrat în anul fiscal anterior;
- f) numărul total de angajaţi;
- g) documentele care atestă apartenenţa la grupul vulnerabil;
- h) copia fişei de post/fişelor de post a persoanei/ale angajaţilor care aparţin grupului vulnerabil;
- i) formele de sprijin de care beneficiază angajatorul;
- j) abaterile/sancţiunile angajatorului;
- k) data acordării/suspendării/retragerii atestatului sau, după caz, a mărcii sociale.
(3) Angajatorii sunt obligaţi să transmită documentele prevăzute la alin. (2) lit. g) agenţiilor de ocupare, în termen de 5 zile de la data la care se demonstrează că persoana angajată aparţine grupului vulnerabil sau, după caz, de la data la care au intervenit modificări în documentele furnizate.
ART. 28
Procedura de organizare, actualizare şi utilizare a registrului se elaborează de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
CAP. V
Sancţiuni
ART. 29
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
- a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, nerespectarea de către întreprinderile sociale de inserţie a condiţiilor prevăzute la art. 10 alin. (1), art. 13 alin. (2) şi la art. 27 alin. (3);
- b) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, utilizarea mărcii sociale, de către întreprinderile sociale de inserţie, peste termenul de valabilitate prevăzut la art. 13 alin. (1);
- c) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, utilizarea mărcii sociale de către alte persoane fizice sau juridice care nu sunt deţinătorii legali ai acesteia;
- d) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, în cazul lipsei documentelor doveditoare care certifică apartenenţa la grupul vulnerabil, prevăzute la art. 6 alin. (2);
- e) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei şi retragerea atestatului, încălcarea a cel puţin unui criteriu dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (4).
ART. 30
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
- a) organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru contravenţiile prevăzute la art. 29 lit. a)-c) şi e);
- b) Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, pentru contravenţiile prevăzute la art. 29 lit. d).
ART. 31
(1) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 29, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(2) Procesele-verbale vor fi depuse în fotocopie la compartimentul din cadrul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti.
ART. 32
Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute la art. 29, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 33
Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi se constituie venituri la bugetul de stat.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 34
(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va elabora normele metodologice de aplicare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) În termenul prevăzut la alin. (1) se modifică Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
ART. 35
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 6 alin. (2), art. 8 şi art. 12-14, care intră în vigoare la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 34 alin. (1).
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 23 iulie 2015.
Nr. 219.
ORDIN nr. 2.272 din 30 octombrie 2013
pentru aprobarea Procedurii de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, coroborate cu cele ale art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 12 noiembrie 2013
Data intrarii in vigoare : 12 noiembrie 2013
Forma actualizata valabila la data de : 27 august 2015
Prezenta forma actualizata este valabila de la 12 noiembrie 2013 pana la 27 august 2015
Având in vedere
-Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emite următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă Procedura de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, coroborate cu cele ale art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prevederile prezentului ordin se aplică de către casele teritoriale/sectoriale de pensii şi direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
- Ministrul muncii, familiei, protecţiei
sociale şi persoanelor vârstnice,
Teodor Codrin Scutaru,
secretar de stat
Bucureşti, 30 octombrie 2013.
Nr. 2.272.
ANEXĂ
PROCEDURĂ
de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, coroborate cu cele ale art.
77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Având în vedere prevederile art. 35 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare <LLNK 12006 448 11 201 0 18>Legea nr. 448/2006, potrivit cărora persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării medico-psihosociale, la un asistent personal,
luând în considerare dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 263/2010, potrivit cărora pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix,
se stabilesc următoarele:
ART. 1
(1) Persoana cu handicap grav cu drept la asistent personal, care are şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I, poate opta pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 sau pentru asistent personal.
(2) În situaţia în care opţiunea se exprimă pentru asistent personal, persoana cu handicap grav, care are şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I, poate opta pentru angajarea asistentului personal sau pentru primirea indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 43 din Legea nr. 448/2006, respectiv a indemnizaţiei de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, în cazul persoanei cu handicap vizual grav.
(3) Dreptul la angajarea unui asistent personal sau acordarea indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 43 din Legea nr. 448/2006, respectiv a indemnizaţiei de însoţitor prevăzute la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, în cazul persoanei cu handicap vizual grav, nu poate fi cumulat cu dreptul la acordarea indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 77 din Legea nr. 263/2010.
(4) Opţiunea pentru unul dintre drepturile prevăzute la alin. (3) se exercită de la data de la care beneficiarii acestora se încadrează atât în categoria pensionarilor de invaliditate gradul I, cât şi în cea a persoanelor cu handicap grav, cu drept la asistent personal.
ART. 2
(1) În situaţia în care încadrarea persoanei în grad de handicap grav, cu drept la asistent personal, este ulterioară înscrierii la pensie de invaliditate gradul I, opţiunea prevăzută la art. 1 alin. (1) se exprimă prin cerere adresată direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti, denumită în continuare DGASPC, din raza teritorială de domiciliu al persoanei.
(2) Cererea se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la DGASPC, iar celălalt exemplar se transmite, de către DGASPC, casei teritoriale/sectoriale de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie de invaliditate gradul I al persoanei în cauză, modelul cererii fiind prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta procedură.
(3) În cazul în care beneficiarul optează pentru asistent personal/indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, DGASPC transmite o copie a cererii primăriei în raza căreia se află domiciliul persoanei cu handicap.
ART. 3
(1) În situaţia în care înscrierea la pensie de invaliditate gradul I este ulterioară încadrării în grad de handicap grav cu drept la asistent personal, opţiunea prevăzută la art. 1 alin. (1) se exprimă prin cerere adresată casei teritoriale/ sectoriale de pensii, odată cu depunerea dosarului administrativ de pensie.
(2) Cererea se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la casa teritorială/sectorială de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie, iar celălalt exemplar se transmite, de către casa teritorială/sectorială de pensii, la DGASPC. În cazul în care opţiunea exprimată este pentru asistent personal/indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, DGASPC transmite, ulterior, o copie a cererii către primăria în raza căreia se află domiciliul persoanei cu handicap, modelul acestei cereri fiind prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta procedură.
ART. 4
Cererile prin care beneficiarii îşi exprimă opţiunea prevăzută la art. 1, conform prezentei proceduri, pot fi depuse de către titularul dreptului, personal sau, după caz, prin reprezentantul său legal sau mandatar.
ART. 5
Prevederile art. 2-4 se aplică şi în cazul în care, ca urmare a reevaluării/revizuirii medicale, persoana deţine atât calitatea de persoană cu handicap grav, cu drept la asistent personal, cât şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I.
ART. 6
Schimbarea ulterioară a opţiunii prevăzute la art. 2 şi 3, inclusiv după data trecerii la pensie pentru limită de vârstă, se exprimă prin cerere adresată casei teritoriale/sectoriale de pensii sau, după caz, DGASPC, în funcţie de drepturile pentru care optează persoana. În această situaţie suspendarea plăţii drepturilor incompatibile se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la una din cele două instituţii, în scopul de a evita cumulul celor două tipuri de drepturi.
ART. 7
DGASPC gestionează toate informaţiile referitoare la persoanele cu handicap grav, inclusiv cele referitoare la opţiunile acestora: angajarea asistenţilor personali şi plata indemnizaţiilor efectuate de către DGASPC sau, după caz, de către primăria în raza căreia se află domiciliul persoanei cu handicap grav.
ART. 8
(1) Schimbul de date între casele teritoriale/sectoriale de pensii şi DGASPC, cu privire la persoanele cu handicap grav cu drept la asistent personal şi pensionarii de invaliditate gradul I, se efectuează lunar, până la data de 5 a fiecărei luni, pe baza protocoalelor de colaborare încheiate între aceste instituţii.
(2) În baza protocolului de colaborare prevăzut la alin. (1) se transmit lunar liste cuprinzând următoarele informaţii:
- a) numele/prenumele beneficiarului;
- b) adresa de domiciliu a beneficiarului conform actului de identitate;
- c) codul numeric personal;
- d) dreptul de care beneficiază: asistent personal/ indemnizaţie lunară prevăzută la 43 din Legea nr. 448/2006, indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, în cazul persoanei cu handicap vizual grav/indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010.
ART. 9
În cazul în care se constată că o persoană beneficiază, prin cumul, atât de indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010, cât şi de asistent personal/indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 448/2006 se suspendă până la data la care beneficiarul îşi va exprima opţiunea în condiţiile prevăzute la art. 2-4.
ART. 10
Sarcina constituirii şi recuperării debitelor, în limita termenului de prescripţie extinctivă, reprezentând drepturi încasate necuvenit, revine instituţiei care a acordat dreptul pentru care persoana nu a optat.
ANEXA 1
la procedură
CERERE*1)
Subsemnatul(a), ……………………., având codul numeric personal ……………………, domiciliat(ă) în localitatea………………, str. …………….. nr. ………., bl. ………., sc. ………., et. ………., ap. ………., judeţul ………………, posesor/posesoare al (a) actului de identitate seria……. nr. ………………., eliberat de …………………………… la data de ……………….., născut(ă) la data de …………….. în localitatea/judeţul ……………………………, fiul (fiica) lui ……………………….. şi al (a) ……………………….., pensionar de invaliditate gradul I, potrivit Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. ……….., emisă de …………, persoană cu handicap grav cu drept la asistent personal, potrivit Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. …………, eliberat de ……………, cunoscând prevederile art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că, la data prezentei, beneficiez/nu beneficiez de indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi optez pentru:
– asistent personal;
– indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din aceeaşi lege, în cazul persoanei cu handicap vizual grav;
– indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Data
…………..
Semnătura
……………
———-
*1) Prezenta cerere se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar rămâne la direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti, iar celălalt exemplar se transmite, de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti, casei teritoriale/sectoriale de pensii.
ANEXA 2
la procedură
CERERE*1)
Subsemnatul(a) ………………, având codul numeric personal ………………., domiciliat(ă) în localitatea …………….., str. ……………. nr. ………., bl. ………., sc. ………., et. ………., ap. ………., judeţul ………………, posesor/posesoare al (a) actului de identitate seria ……. nr. ………………., eliberat de …………………………… la data de ……………….., născut(ă) la data de …………….. în localitatea/judeţul ……………………………, fiul (fiica) lui ……………………….. şi al (a) ……………………….., persoană cu handicap grav cu drept la asistent personal potrivit Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. …………, eliberat de ……………., încadrată în gradul I de invaliditate, potrivit Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. …………, emisă de …………………, cunoscând prevederile art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că, la data prezentei, beneficiez/nu beneficiez de asistent personal/indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din aceeaşi lege, în cazul persoanei cu handicap vizual grav, şi optez pentru:
– asistent personal;
– indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din aceeaşi lege, în cazul persoanei cu handicap vizual grav;
– indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Data
………….
Semnătura
……………..
———–
*1) Prezenta cerere se întocmeşte în două exemplare, un exemplar va rămâne la casa teritorială/sectorială de pensii, celălalt exemplar se va transmite, de către casa teritorială/sectorială de pensii, direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti.
——-
Legislaţie privind ONG-urile
De aici puteţi citi foarte uşor câteva legi cu privire la persoanele cu handicap şi ONG-urile care au membri persoane cu dizabilităţi. Apăsând pe unul dintre link-urile din lista de mai jos, legea este descărcată în calculatorul dumneavoastră sau se deschide într-o pagină noua dintr-o sursă externă site-ului nostru.
- Legea nr. 448 (septembrie 2010) – Descărcaţi în calculatorul dumneavoastră varianta DOC
- Lege cu privire la persoanele cu dizabilităţi – citiţi la cdep.ro
- Lege cu privire la asociaţii şi fundaţii – citiţi la cdep.ro
- Lege cu privire la voluntari („La concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot să acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat…” – (Art. I (11) Lege nr. 339/17.07.2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001) –
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECŢIEI SOCIALE
CONSILIUL NAŢIONAL AL DIZABILITĂŢII DIN ROMÂNIA
Nr. 591/18.09.2011
PROTOCOL DE COLABORARE incheiat astăzi, 28 septembrie 2011
ART. I PĂRŢILE Prezentul protocol se „incheie intre Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu sediul în strada Dem I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1, Bucureşti, denumit in continuare MMFPS, reprezentat legal de doamna Sulfina BARBU, în calitate de Ministru, pe de o parte, şi Consiliul National al Dizabilitatii din Romania, cu sediul „in strada Cauzaşi nr. 26, sectorul 3, Bucureşti, denumit în continuare CNDR, reprezentat de domnul Radu Sergiu RUBA, în calitate de Preşedinte, pe de altă parte, denumite în continuare părţi.
ART. 11 SCOPUL PROTOCOLULUI Scopul prezentului protocol îl constituie colaborarea părţilor „in vederea optimizării măsurilor de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu handicap/dizabilifăţi din România.
ART. III OBIECTIVELE PROTOCOLULUI
in vederea realizării scopului propus, părţile convin următoarele:
a) MMFPS se angajează să sustină în Parlamentul României amendamentele formulate de CNDR la Proiectul Legii cadru a asistentei sociale din Romania, Capitolul IV, Sectiunea a-3-a „Asistenta sociala a persoanelor cu dizabilitată”; b) CNDR işi desemnează reprezentantii in grupul de lucru constituit la nivelul MMFPS in vederea modificarii Legii nr. 448/2006 privind protectia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, precum şi a altor acte normative ce reglementeaza domeniul, asigurand concordanta acestora cu Conventia Organizatiei Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, promulgată de Preşedintele României prin Decretul nr. 1101 din 10 noiembrie 2010 şi care a intrat vigoare pe 26 noiembrie 2010; c) Luarea de către MMFPS a măsurilor necesare în vederea asigurării participării CNDR, prin Asociaţia Nevăzătorilor din România cu filialele sale teritoriale, la intocmirea şi verificarea dosarelor de persoane cu handicap vizual şi inaintarea acestora autorităţilor competente. d) Organizarea unor întâlniri consultative, trimestriale sau ori de cate ori este necesar, pentru analizarea problemelor de interes comun cu care se confruntă fiecare parte, potrivit domeniului de activitate e) Informarea în timp util a MMFPS cu privire la revendicările CNDR şi acţiunile de protest pentru a putea identifica cu celeritate soluţiile adecvate care se impun.
ART. IV DURATA Prezentul protocol se incheie pentru o perioadă nedeterminată şi intră în vigoare de la data semnării de către părţi şi a inregistrării acestuia la sediul MMFPS.
ART. V MODIFICAREA PROTOCOLULUI Prezentul protocol poate fi modificat cu acordul părţilor, prin semnarea unui act adiţional constituit ca anexă la prezentul protocol.
ART. VI
Prezentul protocol s-a incheiat in 2 exemplare originale, egal valabile, câte unul pentru fiecare parte.
ANEXA nr. 1 la Protocolul de colaborare nr. 591/18.09.2011
DECLARAŢIE
Consiliul National al Dizabilitatii din Romania, prin entitatea organizatoare, Asociatia Nevazatorilor din Romania, reprezentată de către domnul Radu Sergiu RUBA, 1n calitate de Preşedinte, anulează mitingul programat in data de 29 septembrie 2011, orele 10.00 — 14.00, in Parcul Izvor, 1n fata Camerei Deputaţilor.
Consiliul National al Dizabilitatii din Romania
LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011
Legea asistenţei sociale
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 905 din 20 decembrie 2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementează cadrul general de organizare, funcţionare şi finanţare a sistemului naţional de asistenţă socială în România.
ART. 2
(1) Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii, măsuri şi acţiuni prin care statul, reprezentat de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.
(2) Sistemul naţional de asistenţă socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi se compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale.
(3) Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.
(4) Măsurile şi acţiunile de asistenţă socială se realizează astfel încât:
a) beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale să constituie un pachet unitar de măsuri corelate şi complementare;
b) serviciile sociale să primeze faţă de beneficiile de asistenţă socială, în cazul în care costul acestora şi impactul asupra beneficiarilor este similar;
c) să fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacităţii şi eficienţei lor pentru a fi permanent adaptate şi ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor;
d) să contribuie la inserţia pe piaţa muncii a beneficiarilor;
e) să prevină şi să limiteze orice formă de dependenţă faţă de ajutorul acordat de stat sau de comunitate.
(5) Beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale sunt reglementate prin legi speciale.
ART. 3
(1) Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacităţi de integrare socială şi implicarea activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei acesteia, autorităţile statului intervenind prin crearea de oportunităţi egale şi, în subsidiar, prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate.
(2) Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, îşi asumă responsabilitatea de realizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute în actele normative privind beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale.
(3) Statul, prin politicile publice din domeniul serviciilor sociale, contribuie la promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor beneficiarilor la o viaţă independentă, împlinită şi demnă, precum şi la facilitarea participării acestora la viaţa socială, economică, politică şi culturală.
(4) Autorităţile administraţiei publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale, pentru susţinerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, dezvoltarea politicilor de susţinere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viaţă a membrilor acesteia, precum şi transferul către autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă, inclusiv către instituţiile de cult recunoscute de lege, a atribuţiilor şi mijloacelor financiare necesare acţiunilor de asistenţă socială, prevăzute prin legile speciale.
ART. 4
(1) Toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul la asistenţă socială, în condiţiile legislaţiei române, precum şi ale reglementărilor Uniunii Europene şi ale acordurilor şi tratatelor la care România este parte.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul de a fi informate asupra conţinutului şi modalităţilor de acordare a măsurilor şi acţiunilor de asistenţă socială.
(3) Dreptul la asistenţă socială se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, în conformitate cu prevederile legii.
ART. 5
Sistemul naţional de asistenţă socială se întemeiază pe următoarele valori şi principii generale:
a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie;
b) subsidiaritatea, potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul;
c) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege;
d) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;
e) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului;
f) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile;
g) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile;
h) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;
i) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
j) eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat;
k) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu;
l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi;
m) activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial;
n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenţă socială, potrivit căruia pentru aceeaşi nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip;
o) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă;
p) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.;
q) concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale;
r) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială;
s) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află;
t) echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale;
u) focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora;
v) dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi.
ART. 6
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) acreditarea reprezintă un proces de certificare a îndeplinirii de către furnizori şi serviciile sociale acordate a criteriilor, indicatorilor, precum şi a standardelor de calitate reglementate pentru fiecare tip de serviciu;
b) ancheta socială este o metodă de investigaţie întemeiată pe diferite tehnici de culegere şi de prelucrare a informaţiei, în scopul analizei situaţiei sociale şi economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor;
c) beneficiile de asistenţă socială sunt măsuri de redistribuire financiară/materială destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege;
d) beneficiarul reprezintă persoana care primeşte beneficii de asistenţă socială şi/sau, după caz, servicii sociale;
e) comunitatea locală reprezintă membrii organizaţi ai colectivităţii locale, formele de asociere a acestora, instituţiile administraţiei publice locale, precum şi alte instituţii şi servicii publice ori private de interes local;
f) contractarea serviciilor sociale reprezintă procedura de achiziţionare/concesionare a serviciilor sociale, în baza unui contract, încheiat în condiţiile legii, de către autorităţile administraţiei publice locale;
g) deficienţa este consecinţa pierderii sau a unei anormalităţi a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice;
h) dizabilitatea este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii în participare, în contextul interacţiunii dintre individul care are o problemă de sănătate şi factorii contextuali în care se regăseşte, respectiv factorii de mediu şi personali;
i) costul standard reprezintă suma minimă aferentă cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculată pentru un beneficiar/tipuri de servicii sociale, potrivit standardelor minime de calitate şi/sau altor criterii prevăzute de lege. În legislaţia actuală se utilizează ca termen echivalent standardul minim de cost;
j) dezvoltarea comunitară reprezintă procesul prin care o comunitate îşi identifică anumite probleme prioritare, se implică şi cooperează în rezolvarea lor, folosind preponderent resurse interne;
k) domiciliul reprezintă adresa la care persoana declară că are locuinţa principală, trecută şi în documentul de identitate al persoanei;
l) economia socială reprezintă un sector ce cuprinde activităţi economice care, în subsidiar şi cu condiţia menţinerii performanţei economice, includ obiective de tip social;
m) eligibilitatea reprezintă setul de condiţii obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potenţialul beneficiar pentru a putea fi selectat în vederea acordării beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale;
n) găzduirea reprezintă asigurarea de către instituţiile furnizoare de servicii sociale a condiţiilor de locuit şi odihnă pe o perioadă mai mare de 24 de ore;
o) gospodăria reprezintă unitatea formată din mai multe familii şi/sau persoane care locuiesc împreună, contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul lor;
p) grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială;
q) incapacitatea reprezintă reducerea parţială ori totală a posibilităţii de a realiza o activitate motrică, cognitivă sau un comportament;
r) invaliditatea este o noţiune medico-juridică ce exprimă statutul particular al unei persoane care are limitată capacitatea de muncă şi este asigurată în sistemul public de pensii şi care beneficiază de drepturi conform legii;
s) îngrijitorul formal este persoana calificată, certificată profesional, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice de către persoana care şi-a pierdut autonomia funcţională;
ş) îngrijitorul informal este persoana necalificată, membru al familiei, rudă sau orice altă persoană, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice de către persoana care şi-a pierdut autonomia funcţională;
t) locuirea reprezintă faptul de a trăi pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale fără a deţine o locuinţă principală sau secundară;
ţ) managementul serviciilor sociale reprezintă gestionarea de către conducerea desemnată legal a activităţilor şi resurselor materiale, umane şi financiare ale serviciului/instituţiei/unităţii de asistenţă socială;
u) managementul de caz reprezintă o metodă de coordonare şi integrare a tuturor activităţilor destinate grupurilor vulnerabile, de organizare şi gestionare a măsurilor de asistenţă socială specifice, realizate de către asistenţii sociali şi/sau diferiţi specialişti, în acord cu obiectivele stabilite în planurile de intervenţie;
v) mediul social de viaţă reprezintă ansamblul condiţiilor de trai în familie şi/sau gospodărie, al relaţiilor sociale personale, inclusiv mediul în care persoana lucrează, este educată şi îşi desfăşoară activităţile sociale obişnuite;
w) nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor strict necesare de viaţă, în vederea asigurării participării sociale sau, după caz, a integrării sociale;
x) nevoia specială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile pentru asigurarea integrării sociale a persoanelor care, din cauza afecţiunilor de sănătate, genetice sau dobândite pe parcursul vieţii, prezintă o dizabilitate, precum şi a persoanelor care, din diverse motive de natură socială, sunt dezavantajate în dezvoltarea personală;
y) planul individualizat de asistenţă şi îngrijire este documentul elaborat de o echipă multidisciplinară cu participarea beneficiarului/reprezentantului său legal, în care sunt precizate serviciile furnizate beneficiarului;
z) persoanele fără adăpost reprezintă o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu ori reşedinţă;
aa) persoanele cu dizabilităţi reprezintă acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi;
bb) persoanele vârstnice sunt persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani;
cc) procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii;
dd) procesul de integrare socială reprezintă interacţiunea dintre individ sau grup şi mediul social, prin intermediul căreia se realizează un echilibru funcţional al părţilor;
ee) protecţia socială se defineşte în contextul principiilor, valorilor şi tradiţiilor ce guvernează relaţiile sociale dintre indivizi, grupuri, comunităţi şi instituţii în statele Uniunii Europene şi reprezintă un ansamblu de măsuri şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. Protecţia socială cuprinde două componente de bază: asigurările sociale în sistem contributiv şi asistenţa socială noncontributivă;
ff) protecţia specială a copilului se defineşte ca fiind ansamblul de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale, precum şi programe, măsuri şi acţiuni complementare destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor ori a copilului care nu poate fi lăsat în grija acestora, în vederea protejării intereselor sale;
gg) reşedinţa reprezintă adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu;
hh) sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate;
ii) serviciile comunitare sunt serviciile sociale organizate într-o unitate administrativ-teritorială organizată la nivel de comună, oraş, municipiu şi privesc serviciile acordate la domiciliu şi în centre de zi, precum şi serviciile rezidenţiale adresate exclusiv cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă; sunt similare cu serviciile sociale acordate în comunitate;
jj) situaţia de dificultate este situaţia în care se află o persoană care, la un moment dat, pe parcursul ciclului de viaţă, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă dezavantajat, şi-a pierdut sau limitat propriile capacităţi de integrare socială; în situaţia de dificultate se pot afla familii, grupuri de persoane şi comunităţi, ca urmare a afectării majorităţii membrilor lor;
kk) societatea civilă este formată din persoane asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele; formele asociative pot fi, în principal, asociaţii şi fundaţii, organizaţii sindicale şi patronale, organizaţii culturale şi de cult, precum şi grupuri comunitare informale;
ll) standardul de cost este costul minim aferent cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculat pentru un beneficiar pe tipuri de servicii sociale, potrivit standardelor minime de calitate şi/sau altor criterii prevăzute de lege;
mm) standardul minim de calitate este un set de criterii aprobate prin acte normative obligatorii la nivel naţional a căror aplicare asigură un nivel minim acceptabil de performanţă al procesului de furnizare a serviciilor sociale;
nn) structurile comunitare consultative reprezintă asocierea formală sau informală a unor oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti, alţi membri ai comunităţii, în vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi furnizorilor de servicii sociale în soluţionarea nevoilor de servicii sociale ale comunităţii;
oo) testarea mijloacelor de existenţă a potenţialilor beneficiari de servicii sociale reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate şi a bunurilor mobile şi imobile deţinute de persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora;
pp) venitul reprezintă totalitatea sumelor pe care persoana sau membrii familiei le realizează/primesc ca urmare a unei activităţi salarizate, independente sau agricole, aşa cum sunt acestea definite de Codul fiscal, din valorificarea, folosirea, cedarea unor bunuri aflate în proprietate, precum şi cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, asistenţă socială, obligaţii legale de întreţinere, alte indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent ori creanţe legale;
qq) victima traficului de persoane reprezintă persoana fizică, subiect pasiv al faptelor de ameninţare, violenţă sau al altor forme de constrângere, răpire, fraudă, înşelăciune şi abuz de autoritate, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de parte vătămată;
rr) violenţa în familie se referă la orice acţiune fizică sau verbală, săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.
CAPITOLUL II
Sistemul de beneficii de asistenţă socială
SECŢIUNEA 1
Definirea şi clasificarea beneficiilor de asistenţă socială
ART. 7
Beneficiile de asistenţă socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum şi o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
ART. 8
(1) Beneficiile de asistenţă socială, în funcţie de condiţiile de eligibilitate, se clasifică astfel:
a) beneficii de asistenţă socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
b) beneficii de asistenţă socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
c) beneficii de asistenţă socială categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.
(2) Testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei, prevăzută la alin. (1) lit. a), are în vedere:
a) evaluarea veniturilor băneşti reprezentate de toate veniturile realizate în ţară sau în afara graniţei ţării, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, obligaţii legale de întreţinere, indemnizaţii, alocaţii, ajutoare cu caracter permanent, alte creanţe legale;
b) evaluarea bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietate ori folosinţă.
(3) În funcţie de scopul şi natura lor, beneficiile de asistenţă socială prevăzute la alin. (1) lit. a) şi, după caz, lit. c) se acordă fie doar în baza evaluării veniturilor băneşti, fie în baza evaluării cumulate a veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietate ori folosinţă.
ART. 9
(1) Beneficiile de asistenţă socială, în funcţie de scopul lor, se clasifică astfel:
a) beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială;
b) beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei;
c) beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
d) beneficii de asistenţă socială pentru situaţii deosebite.
(2) Beneficiile de asistenţă socială se acordă în bani sau în natură şi cuprind alocaţii, indemnizaţii, ajutoare sociale şi facilităţi.
(3) Facilităţile prevăzute la alin. (2) se acordă pentru anumite categorii de beneficiari şi pot fi:
a) facilităţi reprezentate de asigurarea plăţii unor contribuţii de asigurări sociale şi/sau asimilarea unor perioade de contribuţie;
b) facilităţi de acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional.
(4) Facilităţile prevăzute la alin. (3) pot fi completate de facilităţi fiscale, acordate în condiţiile legii.
(5) Beneficiile de asistenţă socială în natură prevăzute la alin. (2) pot fi ajutoare materiale constând în bunuri de folosinţă personală sau îndelungată şi alimentare, acordate individual ori în cadrul unor programe destinate facilitării accesului la educaţie, sănătate şi ocupare.
(6) În situaţia în care persoanele cărora li se acordă beneficiile de asistenţă socială prevăzute la alin. (1) se încadrează/se reîncadrează în muncă, îşi reiau activitatea profesională sau încep o activitate pe cont propriu, acestea pot beneficia, după caz, în condiţiile prevăzute de legile speciale, de:
a) majorări ale beneficiului de asistenţă socială acordat, dacă se încadrează în condiţiile de eligibilitate;
b) prelungirea perioadei de acordare a beneficiului de asistenţă socială cu maximum 3 luni, începând cu luna încadrării în muncă;
c) stimulente pentru suplinirea unor servicii sociale;
d) alte drepturi prevăzute de lege.
(7) Refuzul unui loc de muncă, al participării la cursuri de formare/calificare/recalificare sau la alte măsuri active prevăzute de lege poate conduce, în condiţiile prevăzute de legile speciale, la diminuarea cuantumului beneficiului de asistenţă socială sau la încetarea acestuia şi interdicţia de acordare a unui nou beneficiu de asistenţă socială pe o perioadă de timp determinată.
(8) Angajatorii care încadrează în muncă persoane cărora li se acordă beneficii de asistenţă socială pot beneficia, în condiţiile legii, de facilităţi fiscale sau de altă natură.
(9) Beneficiile de asistenţă socială finanţate din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele locale se acordă sub rezerva achitării de către beneficiar a obligaţiilor de plată faţă de bugetul local.
ART. 10
În funcţie de beneficiarul acestora, beneficiile de asistenţă socială pot avea:
a) caracter individual, acordate persoanei singure, unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situaţie particulară şi necesită intervenţie individualizată;
b) caracter familial, acordate pentru creşterea calităţii vieţii în familie şi menţinerea unui mediu familial propice realizării funcţiilor de bază ale acesteia.
SECŢIUNEA a 2-a
Categorii de beneficii de asistenţă socială
ART. 11
Beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială se acordă pe perioade determinate de timp sau pentru situaţii punctuale şi pot cuprinde următoarele categorii principale:
a) ajutoare sociale susţinute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de populaţie aflate în risc de sărăcie;
b) ajutoare sociale comunitare susţinute din bugetele locale, acordate focalizat, ca măsuri individuale de suport pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară;
c) ajutoare de urgenţă susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, acordate pentru situaţii datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor etc.;
d) burse sociale şi ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educaţie, susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale;
e) ajutoare în natură, alimentare şi materiale, inclusiv cele acordate în cadrul programelor de sprijin educaţional pentru copiii şi tinerii proveniţi din familii defavorizate, susţinute din bugetul de stat şi/sau bugetele locale, cum ar fi programe pentru suplimente alimentare, rechizite şi alte materiale necesare în procesul de educaţie;
f) ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiaţi, precum şi persoanelor care au obţinut protecţie subsidiară în România, în condiţiile prevăzute de lege;
g) facilităţi privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesul la comunicare şi informare, precum şi alte facilităţi prevăzute de lege.
ART. 12
Beneficiile pentru susţinerea copilului şi a familiei au în vedere naşterea, educaţia şi întreţinerea copiilor şi cuprind următoarele categorii principale:
a) alocaţii pentru copii;
b) alocaţii pentru copiii lipsiţi, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor;
c) indemnizaţii pentru creşterea copiilor;
d) facilităţi, în condiţiile legii.
ART. 13
(1) Beneficiile de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale se acordă atât pentru asigurarea nevoilor de bază ale vieţii, cât şi în scopul promovării şi garantării exercitării de către acestea a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi participării depline la viaţa societăţii.
(2) Principalele categorii de beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale sunt următoarele:
a) alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi;
b) indemnizaţii de îngrijire;
c) facilităţi, în condiţiile legii.
ART. 14
(1) Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistenţă socială se stabilesc în raport cu indicatorul social de referinţă, prin aplicarea unui indice social de inserţie.
(2) Indicatorul social de referinţă (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul sistemului de asistenţă socială, cât şi în vederea stimulării persoanelor beneficiare ale sistemului de asistenţă socială, pentru a se încadra în muncă.
(3) Valoarea indicatorului social de referinţă este cea prevăzută de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Indicele social de inserţie (ISI) este coeficientul de multiplicare aplicabil indicatorului social de referinţă şi se stabileşte în raport cu tipul de familie, precum şi cu scopul beneficiului de asistenţă socială.
(5) Nivelul beneficiilor de asistenţă socială cumulate de o persoană singură sau, după caz, de o familie nu poate depăşi un coeficient raportat la valoarea indicatorului social de referinţă. Coeficientul se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de tipul familiei şi al beneficiilor de asistenţă socială la care aceasta sau membrii acesteia, respectiv persoana singură au dreptul.
SECŢIUNEA a 3-a
Administrarea beneficiilor de asistenţă socială
ART. 15
(1) Statul acordă beneficiile de asistenţă socială prin autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniu.
(2) Beneficiile de asistenţă socială acordate de autorităţile administraţiei publice centrale, direct sau prin instituţiile aflate în subordinea acestora, se stabilesc în bani sau în natură şi reprezintă măsuri financiare destinate asigurării unui standard minim de viaţă, susţinerii familiei şi copilului, promovării şi garantării exercitării de către persoanele cu nevoi speciale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
(3) Beneficiile de asistenţă socială acordate de autorităţile administraţiei publice locale se stabilesc în bani sau în natură şi sunt măsuri complementare celor prevăzute la alin. (2), susţinute din bugetele locale.
ART. 16
(1) Dreptul la beneficii de asistenţă socială se acordă la cererea scrisă a persoanei îndreptăţite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei îndreptăţite.
(2) Cererea este formularul tipizat care conţine date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia, bunurile deţinute, date referitoare la situaţia educaţională şi profesională a acestora, precum şi informaţii referitoare la nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află.
(3) Cererea este însoţită în mod obligatoriu de documentele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia sau de persoana singură, precum şi de orice alte documente privind situaţia membrilor familiei, prevăzute de lege.
(4) Pentru solicitarea beneficiilor de asistenţă socială finanţate din bugetul de stat se utilizează un formular unic de cerere. Formularul unic de cerere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Pentru beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetele locale, autorităţile administraţiei publice locale utilizează formulare de cerere aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale.
ART. 17
(1) Cererea, însoţită de documentele justificative, se depune şi se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială domiciliază, îşi are reşedinţa sau, după caz, locuieşte/trăieşte familia ori persoana singură care solicită unul sau mai multe beneficii de asistenţă socială.
(2) Pentru beneficiile de asistenţă socială plătite din bugetul de stat, cererea, certificată de primar, se transmite până pe data de 5 a lunii următoare, pentru luna anterioară, la structura sau, după caz, la serviciul deconcentrat din subordinea plătitorului dreptului, pe bază de borderou, al cărui model se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în funcţie de tipul şi natura beneficiului de asistenţă socială, pe baza documentelor doveditoare ce însoţesc cererea, a informaţiilor furnizate de celelalte baze de date deţinute de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a altor proceduri stabilite de lege.
(4) În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sistemul informatic integrat va asigura verificarea datelor înscrise în cerere, precum şi a altor informaţii referitoare la solicitant şi situaţia socioeconomică a acestuia.
(5) Începând cu data la care se împlinesc 6 luni de la începerea funcţionării sistemului informatic integrat, cererea se va putea depune fără a fi necesare documente doveditoare. Acestea se vor prezenta doar la solicitarea expresă a autorităţilor prevăzute la alin. (1) pentru stabilirea anumitor beneficii de asistenţă socială prevăzute de lege.
ART. 18
(1) Soluţionarea cererii privind acordarea dreptului se face prin actul administrativ emis de autoritatea administraţiei publice centrale sau locale.
(2) Verificarea îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a dreptului se realizează pe baza actelor doveditoare şi a informaţiilor şi procedurilor prevăzute la art. 17 alin. (3).
(3) În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile legale, dreptul la beneficiile de asistenţă socială se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.
(4) Încetarea dreptului se face începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate.
(5) Procedura de înregistrare şi soluţionare a cererii de acordare a beneficiilor de asistenţă socială se reglementează prin legi speciale.
ART. 19
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice furnizează, fără plată, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale care asigură beneficiile de asistenţă socială, date şi informaţii din bazele de date deţinute, gestionate sau administrate, necesare pentru realizarea verificărilor prevăzute la art. 17 alin. (3) şi art. 18 alin. (2).
ART. 20
(1) Plata beneficiilor sociale se poate efectua, în funcţie de specificul acestora şi opţiunea titularului, prin mandat poştal, în cont bancar, în tichete sociale sau altă formă de plată, conform legii. Modalitatea de acordare a tichetelor sociale se stabileşte prin legile speciale.
(2) Plata beneficiilor de asistenţă socială se efectuează în luna curentă pentru luna anterioară, iar prima plată a acestora se efectuează în termen de maximum 30 de zile de la stabilirea dreptului.
(3) În cazul achitării drepturilor de beneficii de asistenţă socială prin mandat poştal sau în cont bancar, ordonatorii principali de credite, ordonatorii secundari/terţiari de credite sau persoanele delegate să îndeplinească această atribuţie încheie la nivel naţional, respectiv local, convenţii cu furnizorul de servicii poştale, cu respectarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
ART. 21
(1) Pentru achitarea drepturilor se stabileşte un comision de transmitere.
(2) În cazul achitării drepturilor în cont bancar, comisionul prevăzut la alin. (1) nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit prin negociere, între autorităţile administraţiei publice centrale sau, după caz, locale şi unităţile bancare.
(3) În cazul achitării drepturilor prin mandat poştal, comisionul prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unui coeficient negociabil ce nu poate depăşi nivelul stabilit prin legea bugetară anuală.
(4) Condiţiile de plată şi fluxul financiar al plăţilor se stabilesc prin Convenţia încheiată între părţi.
SECŢIUNEA a 4-a
Noţiuni specifice sistemului de beneficii de asistenţă socială
ART. 22
(1) Prin familie se înţelege soţul şi soţia sau soţul, soţia şi copiii lor necăsătoriţi, care au domiciliul ori reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care gospodăresc împreună.
(2) Se consideră familie şi fraţii fără copii, care gospodăresc împreună şi au domiciliul sau reşedinţa comună, separat de domiciliul ori reşedinţa părinţilor.
(3) Se asimilează termenului familie, bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în ancheta socială.
(4) Familia extinsă desemnează copilul, părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv.
(5) Termenul familie monoparentală desemnează familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere şi care locuiesc împreună cu aceasta.
(6) Prin persoană singură, se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este necăsătorită;
b) este văduvă;
c) este divorţată;
d) al cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;
e) al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) – e);
g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) – e).
(7) Prin termenul copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii.
ART. 23
(1) Reprezentantul familiei este membrul familiei care are capacitate deplină de exerciţiu a drepturilor civile şi care solicită, în numele familiei, acordarea drepturilor la beneficii de asistenţă socială. Reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară.
(2) În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.
(3) În cazul persoanei singure care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exerciţiu sau, după caz, reprezentantul legal/ocrotitorul legal al acesteia.
(4) Reprezentantul legal este persoana desemnată, în condiţiile legii, să reprezinte interesul persoanei lipsite de capacitate deplină de exerciţiu a drepturilor civile sau al persoanei lipsite de discernământ.
(5) Reprezentantul legal al copilului este părintele sau persoana desemnată potrivit legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil.
ART. 24
(1) Prin locuinţa de domiciliu sau reşedinţă se înţelege construcţia aflată în proprietate personală ori închiriată sau asupra căreia exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, formată din una sau mai multe camere, care acoperă condiţiile minimale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igienă ale persoanei singure sau familiei, conform anexei nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii nr. 114/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prin locuinţă cu condiţii improprii se înţelege locuinţa improvizată sau construcţia cu destinaţie de locuinţă care nu îndeplineşte cerinţele minimale prevăzute la lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prin persoană fără locuinţă se înţelege persoana care nu are stabilit un domiciliu sau o reşedinţă, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, nu deţine o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară.
ART. 25
(1) Livretul de familie, astfel cum acesta este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 495/1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie, reprezintă documentul doveditor privind componenţa familiei în vederea acordării beneficiilor sociale.
(2) Livretul de familie se eliberează şi se actualizează în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 495/1997.
ART. 26
(1) Titularul beneficiilor de asistenţă socială este persoana îndreptăţită sau, după caz, reprezentantul familiei.
(2) Pentru beneficiile de asistenţă socială care au caracter familial, beneficiarul este familia.
(3) Pentru beneficiile de asistenţă socială care au caracter individual, beneficiarul este persoana îndreptăţită.
CAPITOLUL III
Sistemul de servicii sociale
SECŢIUNEA 1
Definirea şi clasificarea serviciilor sociale
ART. 27
(1) Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.
(2) Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de specificul activităţii/activităţilor derulate şi de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari.
ART. 28
(1) Serviciile sociale au caracter proactiv şi presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relaţie cu situaţia socioeconomică, starea de sănătate, nivelul de educaţie şi mediul social de viaţă al acesteia.
(2) Pornind de la nevoile fiecărei persoane, serviciile sociale pot avea o adresabilitate mai largă, la nivel de grup sau comunitate.
(3) Pentru realizarea unor acţiuni sociale coerente, unitare şi eficiente în beneficiul persoanei, serviciile sociale se pot organiza şi acorda în sistem integrat cu serviciile de ocupare, de sănătate, de educaţie, precum şi cu alte servicii sociale de interes general, după caz.
ART. 29
Clasificarea serviciilor sociale are la bază următoarele criterii:
a) scopul serviciului;
b) categoriile de beneficiari cărora li se adresează;
c) regimul de asistare, respectiv regimul rezidenţial sau nerezidenţial;
d) locul de acordare;
e) regimul juridic al furnizorului de servicii sociale;
f) regimul de acordare.
ART. 30
(1) După scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate în: servicii de asistenţă şi suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserţie/reinserţie socială etc.
(2) După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate în servicii sociale destinate copilului şi/sau familiei, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice, victimelor violenţei în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor cu diferite adicţii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanţe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancţionate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune, persoanelor cu afecţiuni psihice, persoanelor din comunităţi izolate, şomerilor de lungă durată, precum şi servicii sociale de suport pentru aparţinătorii beneficiarilor.
(3) După regimul de asistare, serviciile sociale se clasifică în:
a) servicii cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidenţiale, locuinţe protejate, adăposturi de noapte etc.;
b) servicii fără cazare: centre de zi, centre şi/sau unităţi de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanţa socială etc.
(4) După locul de acordare, serviciile sociale se asigură:
a) la domiciliul beneficiarului;
b) în centre de zi;
c) în centre rezidenţiale;
d) la domiciliul persoanei care acordă serviciul;
e) în comunitate.
(5) După regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private.
(6) După regimul de acordare serviciile se acordă în regim normal şi regim special:
a) servicii acordate în regim de accesare, contractare şi documentare uzuale;
b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate şi accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocraţie redusă şi un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar în condiţiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenţei în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii;
c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.
ART. 31
(1) Serviciile de îngrijire personală se adresează persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza activităţile uzuale ale vieţii de zi cu zi.
(2) Situaţia de dependenţă este o consecinţă a bolii, traumei şi dizabilităţii şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate.
ART. 32
(1) Ajutorul acordat pentru îndeplinirea activităţilor uzuale ale vieţii zilnice priveşte două categorii de activităţi:
a) activităţi de bază ale vieţii zilnice, în principal: asigurarea igienei corporale, îmbrăcare şi dezbrăcare, hrănire şi hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare;
b) activităţi instrumentale ale vieţii zilnice, în principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj şi spălătorie, facilitarea deplasării în exterior şi însoţire, activităţi de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare.
(2) Îngrijirea persoanei care necesită pe o perioadă mai lungă de 60 de zile ajutor pentru îndeplinirea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice este definită ca îngrijire de lungă durată.
(3) Îngrijirea de lungă durată se asigură la domiciliu, în centre rezidenţiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă serviciul şi în comunitate.
ART. 33
(1) Serviciile de îngrijire personală se pot organiza şi acorda integrat cu alte servicii, cum ar fi:
a) servicii de îngrijire medicală;
b) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaţii şi altele asemenea;
c) alte servicii de recuperare/reabilitare: kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie ocupaţională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie podologie şi altele asemenea.
(2) Serviciile de îngrijire personală pot fi acompaniate de servicii de consiliere socială, juridică şi de informare.
ART. 34
Categoriile şi tipurile de servicii sociale, activităţile şi funcţiile aferente fiecărui tip de serviciu, precum şi regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare se stabilesc prin Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
SECŢIUNEA a 2-a
Beneficiarii şi furnizorii de servicii sociale
ART. 35
(1) Beneficiază de servicii sociale persoanele şi familiile aflate în situaţii de dificultate, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 4.
(2) Grupurile şi comunităţile aflate în situaţii de dificultate beneficiază de servicii sociale, în cadrul programelor de acţiune comunitară destinate prevenirii şi combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială, aprobate prin hotărâri ale consiliilor judeţene/locale.
ART. 36
(1) Orice persoană dependentă are dreptul la servicii de îngrijire personală, acordate în funcţie de nevoile individuale de ajutor, situaţia familială, socioeconomică şi mediul personal de viaţă.
(2) Beneficiarii serviciilor de îngrijire personală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi bolnavii cronici.
ART. 37
(1) Furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat.
(2) Furnizori publici de servicii sociale pot fi:
a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale pentru anumite categorii de beneficiari;
c) unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate.
(3) Furnizori privaţi de servicii sociale pot fi:
a) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii;
d) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege.
ART. 38
(1) Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii.
(2) Serviciile sociale pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt acreditate în condiţiile legii.
(3) Acreditarea furnizorilor, precum şi a serviciilor sociale acordate de aceştia se reglementează prin lege specială.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea şi administrarea serviciilor sociale
ART. 39
Responsabilitatea dezvoltării, administrării şi acordării serviciilor sociale este partajată astfel:
a) elaborarea politicilor publice, programelor şi strategiilor naţionale în domeniu, reglementarea, coordonarea şi controlul aplicării lor, precum şi evaluarea şi monitorizarea calităţii serviciilor sociale – în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale;
b) organizarea, administrarea şi acordarea serviciilor sociale – în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, atribuţii ce pot fi externalizate către sectorul neguvernamental, instituţiile de cult, alte persoane fizice şi juridice de drept public sau privat, în condiţiile legii;
c) finanţarea serviciilor sociale, în condiţiile legii – din bugetul local, din contribuţia beneficiarului şi/sau, după caz, a familiei acestuia, bugetul de stat, precum şi din alte surse.
ART. 40
(1) Serviciile sociale se organizează şi se acordă la nivelul comunităţii.
(2) Serviciile sociale au la bază identificarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup şi elaborarea planurilor de intervenţie pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de dificultate.
(3) Furnizorii de servicii sociale asigură activităţile prevăzute la alin. (2) prin asistenţii sociali angajaţi în structurile proprii sau, în lipsa acestora, pot achiziţiona serviciile acordate de asistenţii sociali înregistraţi cu cabinete individuale sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială.
(4) În situaţia în care, din cauze obiective, nu se pot angaja asistenţi sociali sau achiziţiona serviciile acestora, furnizorii de servicii sociale pot angaja lucrători sociali pentru realizarea activităţilor de identificare şi, după caz, de evaluare a nevoilor persoanelor care solicită acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale.
ART. 41
(1) Serviciile sociale acordate şi administrate de către autorităţile administraţiei publice locale se înfiinţează prin hotărâre a consiliului local şi pot fi organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică.
(2) Structurile publice cu personalitate juridică sunt organizate ca instituţii de asistenţă socială conduse de un director, sprijinit de un consiliu consultativ compus din reprezentanţi ai beneficiarilor şi ai partenerilor sociali din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(3) Structurile publice fără personalitate juridică se organizează ca unităţi de asistenţă socială în cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum şi în cadrul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene, consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(4) În scopul realizării unui management eficient, în cazul unităţilor de asistenţă socială, responsabilitatea privind coordonarea şi administrarea resurselor umane şi materiale aferente serviciului respectiv poate fi delegată şefului unităţii.
(5) Instituţiile şi unităţile de asistenţă socială funcţionează sub denumiri diverse, cum ar fi: centre de zi sau rezidenţiale, locuinţe protejate şi unităţi protejate, complexuri multifuncţionale sau complexuri de servicii, cantine sociale, servicii mobile de distribuţie a hranei etc.
ART. 42
(1) Serviciile sociale înfiinţate de furnizorii publici şi privaţi se organizează la nivel teritorial astfel:
a) servicii sociale de interes local, adresate beneficiarilor care trăiesc şi locuiesc pe raza teritorială a comunei, oraşului, municipiului, respectiv a sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) servicii sociale de interes judeţean, adresate beneficiarilor care trăiesc şi locuiesc pe raza teritorială a judeţului.
(2) Serviciile sociale pot deservi beneficiari din mai multe judeţe, caz în care înfiinţarea, organizarea şi finanţarea acestora au la bază un contract de parteneriat care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale partenere.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul serviciilor sociale de interes local care se adresează beneficiarilor din mai multe comune, oraşe şi municipii din cadrul aceluiaşi judeţ ori sectoare ale municipiului Bucureşti, iar contractele de parteneriat se aprobă prin hotărârile consiliilor locale partenere.
(4) În scopul dezvoltării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale pot încheia contracte de parteneriat public-privat, în condiţiile Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura informarea beneficiarilor cu privire la serviciile oferite de furnizorii privaţi de servicii sociale.
ART. 43
(1) Serviciile sociale înfiinţate de furnizorii de servicii sociale, publici sau privaţi, se organizează la nivel teritorial în condiţiile prevăzute la art. 42 alin. (1), cu respectarea prevederilor Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a standardelor de calitate, regulilor generale de normare minimă de personal care stau la baza stabilirii standardelor de cost, reglementate de legislaţia specială.
(2) La nivel naţional se organizează un sistem de evidenţă a serviciilor sociale care cuprinde datele şi informaţiile referitoare la serviciile sociale.
(3) Modalitatea de organizare, administrare şi funcţionare a sistemului de evidenţă prevăzut la alin. (2) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
SECŢIUNEA a 4-a
Procesul de acordare a serviciilor sociale
ART. 44
(1) Serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei, după caz, a reprezentantului său legal, precum şi din oficiu.
(2) Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adresează serviciului public de asistenţă socială organizat în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.
(3) Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresată şi direct unui furnizor privat de servicii sociale, situaţie în care, dacă se încheie un contract de prestări servicii cu persoana solicitantă, furnizorul are obligaţia de a informa, în scris, autoritatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa beneficiarul serviciului respectiv.
ART. 45
(1) Acordarea serviciilor sociale se realizează în baza unui contract, încheiat între furnizorul de servicii sociale şi beneficiar, în care se stipulează serviciile acordate, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi condiţiile de finanţare.
(2) Modelul contractului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
ART. 46
Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etape obligatorii:
a) evaluarea iniţială;
b) elaborarea planului de intervenţie;
c) evaluarea complexă;
d) elaborarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire;
e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenţie şi în planul individualizat;
f) monitorizarea şi evaluarea acordării serviciilor.
ART. 47
(1) Evaluarea iniţială şi planul de intervenţie sunt realizate de asistentul social sau, în lipsa acestuia, de personalul cu competenţe în domeniul asistenţei sociale din cadrul serviciului public de asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Evaluarea iniţială are drept scop identificarea nevoilor individuale şi familiale, în baza cărora este elaborat planul de intervenţie.
(3) Planul de intervenţie realizat în condiţiile alin. (2) se adresează persoanei şi, după caz, familiei acesteia şi cuprinde măsurile de asistenţă socială, respectiv serviciile recomandate pentru soluţionarea situaţiilor de nevoie sau risc social identificate, precum şi beneficiile de asistenţă socială la care persoana are dreptul.
(4) În cadrul procesului de evaluare iniţială, persoana primeşte gratuit informaţiile referitoare la riscurile sociale şi drepturile de protecţie socială de care poate beneficia, precum şi, după caz, consilierea necesară în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate.
(5) Evaluarea iniţială poate avea în vedere inclusiv realizarea diagnozei sociale la nivelul grupului şi comunităţii şi elaborarea planului de servicii comunitare.
ART. 48
(1) În condiţiile în care evaluarea iniţială evidenţiază existenţa unor nevoi speciale pentru a căror rezolvare se impune participarea unei echipe interdisciplinare şi/sau implicarea altor instituţii, se recomandă efectuarea evaluării complexe.
(2) Personalul de specialitate din cadrul echipelor interdisciplinare prevăzute la alin. (1), în activitatea de evaluare desfăşurată, utilizează, de regulă, instrumente şi tehnici standardizate, specifice domeniului propriu de activitate.
(3) Evaluarea complexă se efectuează în cadrul structurilor de specialitate organizate conform prevederilor legilor speciale.
ART. 49
(1) Evaluarea complexă a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi a persoanelor vârstnice prevăzută la art. 48 are drept scop identificarea detaliată a nevoilor persoanei şi elaborarea unui program de suport strict individualizat care conţine ansamblul de măsuri şi servicii sociale, de educaţie, medicale, de recuperare şi adaptare/readaptare necesare a fi acordate persoanei pentru facilitarea integrării/reintegrării sociale a acesteia.
(2) Procesul de evaluare complexă urmăreşte, în principal, următoarele aspecte:
a) evaluarea capacităţilor fizice, mentale şi senzoriale pentru încadrarea în grade de dizabilitate, invaliditate sau dependenţă, precum şi stabilirea nivelului de afectare a autonomiei funcţionale cu privire la abilităţile de realizare a activităţilor uzuale ale vieţii zilnice, a abilităţilor de învăţare şi de adaptare la o viaţă independentă, precum şi a capacităţii de îndeplinire a cerinţelor unei profesii/ocupaţii;
b) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigura condiţiile necesare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, precum şi de a realiza obligaţiile de întreţinere ce îi revin, conform legii;
c) evaluarea mediului fizic şi social în care trăieşte persoana şi/sau familia;
d) evaluarea gradului de inserţie sau integrare socială;
e) evaluarea potenţialului persoanei de a se implica în acţiunile, programele şi serviciile de sprijinire pentru depăşirea situaţiilor de dificultate;
f) evaluarea percepţiei persoanei asupra propriilor nevoi, a vulnerabilităţii şi consecinţelor asupra siguranţei şi securităţii personale.
ART. 50
(1) Pe baza rezultatelor evaluării complexe se stabilesc măsurile de protecţie specială, serviciile de îngrijire personală şi drepturile la beneficii de asistenţă socială sau alte prestaţii de asigurări sociale, după caz.
(2) În urma evaluării complexe se elaborează un plan individualizat de îngrijire şi asistenţă care, pentru a fi eficient şi implementabil, trebuie să ţină cont de aspecte privind:
a) motivaţia persoanei sau a reprezentantului legal al acesteia de a solicita autorităţilor statului asistenţă şi îngrijire;
b) motivaţia persoanei de a participa activ la programele, măsurile de intervenţie şi serviciile sociale recomandate;
c) consecinţele negative asupra persoanei în cazul neacordării serviciilor sociale necesare;
d) percepţia proprie privind capacitatea funcţională, performanţele şi resursele;
e) capacitatea reţelei informale constituite din persoanele prevăzute la art. 52 alin. (2) lit. b) de a acorda servicii sociale;
f) nevoile de suport ale personalului de asistenţă şi îngrijire formală şi informală;
g) existenţa serviciilor sociale în comunitate, modul în care acestea pot răspunde nevoilor persoanei, precum şi posibilitatea de acces a beneficiarului la serviciul respectiv.
(3) Pe baza rezultatelor evaluării complexe, beneficiarului i se prezintă lista furnizorilor acreditaţi de servicii existenţi, care pot acoperi total sau parţial nevoile identificate. Beneficiarul are dreptul să aleagă în mod liber dintre furnizorii de servicii acreditaţi.
ART. 51
(1) Furnizarea serviciilor sociale se realizează în baza planului individualizat de asistenţă şi îngrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul şi participarea beneficiarului.
(2) În vederea monitorizării eficienţei serviciilor sociale furnizate, precum şi pentru stabilirea continuării intervenţiei sau scoaterii din evidenţă a cazului, situaţia beneficiarului se reevaluează periodic, în condiţiile prevăzute de legislaţia specială.
ART. 52
(1) În cazul serviciilor de îngrijire personală la domiciliu, acordarea acestora se planifică şi se programează în vizite zilnice, săptămânale sau lunare, repartizate la intervale regulate.
(2) Îngrijirea personală la domiciliu poate fi formală şi informală:
a) îngrijirea formală se asigură de persoana calificată, certificată profesional, în condiţiile legii;
b) îngrijirea informală se asigură de membrii de familie, prieteni, vecini sau o altă persoană necalificată care îşi asumă responsabilitatea îngrijirii persoanei.
(3) Persoana dependentă care necesită asistenţă şi/sau supraveghere permanentă poate beneficia de îngrijire zilnică acordată la domiciliu, de îngrijitorul formal, pentru maximum 8 ore/zi, consecutive sau repartizate la intervale regulate pe parcursul zilei.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), îngrijirea personală acordată la domiciliu poate fi asigurată, pe o perioadă mai mare de 8 ore/zi, de îngrijitori informali calificaţi sau de îngrijitori formali, numai în condiţiile prevăzute expres de lege.
(5) Persoanele aflate în situaţia prevăzută la alin. (3), care solicită asistare în centre rezidenţiale, au prioritate în cazul în care nu au familie sau familia acestora nu le poate asigura îngrijirea necesară.
(6) Serviciile de îngrijire care presupun ajutor pentru îndeplinirea activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice sunt acordate de îngrijitori informali şi voluntari şi, numai în lipsa acestora, de îngrijitori formali.
CAPITOLUL IV
Măsuri integrate de asistenţă socială
SECŢIUNEA 1
Prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială
ART. 53
(1) Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură oportunităţile şi resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii, precum şi la procesul de luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale.
(2) Pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice iniţiate, statul:
a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie şi la loc de muncă;
b) instituie măsuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor şi grupurilor defavorizate.
(3) Armonizarea politicilor destinate cunoaşterii, prevenirii şi combaterii situaţiilor care determină sărăcia şi riscul de excluziune socială se realizează în cadrul mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale, constituit conform legii, cu participarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi a reprezentanţilor organizaţiilor societăţii civile.
(4) În cadrul acţiunilor multidimensionale ale procesului de incluziune socială se înscriu şi activităţile din domeniul economiei sociale, orientate spre generarea sau asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele prevăzute la alin. (1). Organizarea şi funcţionarea sectorului economiei sociale se reglementează prin lege specială.
ART. 54
(1) Persoanele singure şi familiile care nu dispun de resursele necesare pentru satisfacerea unui nivel de trai minimal au dreptul la beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale, acordate în funcţie de nevoile identificate ale fiecărei persoane sau familii.
(2) Nivelul de trai minimal reprezintă limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menţinerea şi salubrizarea locuinţei şi se calculează în raport cu pragul sărăciei conform metodologiei utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.
ART. 55
(1) Beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială sunt destinate asigurării mijloacelor financiare minime necesare traiului zilnic, precum şi suplimentării veniturilor sau mijloacelor persoanei ori familiei aflate în situaţia prevăzută la art. 54 alin. (1) şi se bazează pe testarea mijloacelor de trai.
(2) Beneficiile de asistenţă socială acordate pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială sunt cele prevăzute la art. 11.
(3) Principala formă de sprijin pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială este venitul minim de inserţie acordat din bugetul de stat ca diferenţă între nivelurile prevăzute prin lege specială şi venitul net al familiei sau al persoanei singure realizat ori obţinut într-o anumită perioadă de timp, în scopul garantării unui venit minim fiecărei persoane din România.
ART. 56
(1) Principalele categorii de servicii sociale având drept scop exclusiv prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială sunt adresate persoanelor şi familiilor fără venituri sau cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de persoane, precum şi persoanelor private de libertate.
(2) Familiile şi persoanele singure fără venituri sau cu venituri reduse pot beneficia de o gamă diversificată de servicii sociale adaptate nevoilor individuale, cum ar fi servicii de consiliere şi informare, servicii de inserţie/reinserţie socială, servicii de reabilitare şi altele asemenea.
ART. 57
Serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost au drept scop asigurarea de găzduire pe perioadă determinată, asociată cu acordarea unor servicii de consiliere şi de reinserţie sau reintegrare socială, în concordanţă cu nevoile individuale identificate.
ART. 58
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea înfiinţării, organizării şi administrării serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost.
(2) Pentru copiii străzii, pentru persoanele vârstnice singure sau fără copii şi persoanele cu dizabilităţi care trăiesc în stradă, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a înfiinţa pe raza lor teritorială servicii sociale adecvate şi adaptate nevoilor acestora.
(3) Pentru persoanele care trăiesc în stradă, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza adăposturi de urgenţă pe timp de iarnă.
ART. 59
(1) Serviciile sociale adresate persoanelor care trăiesc în stradă pot fi organizate ca:
a) echipe mobile de intervenţie în stradă sau servicii de tip ambulanţă socială;
b) adăposturi de noapte;
c) centre rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată.
(2) În scopul prevenirii şi combaterii riscului ca tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului să devină persoane fără adăpost, precum şi pentru promovarea integrării sociale a acestora, autorităţile locale pot înfiinţa centre multifuncţionale care asigură condiţii de locuit şi de gospodărire pe perioadă determinată.
ART. 60
(1) Pentru persoanele care trăiesc în stradă serviciile sociale se acordă gratuit sau, după caz, contra unei contribuţii modice din partea beneficiarului.
(2) Calculul şi nivelul contribuţiei beneficiarului, prevăzute la alin. (1), se stabilesc de către furnizorul public sau privat care administrează serviciile.
ART. 61
(1) Persoanele fără venituri sau cu venituri reduse beneficiază de masă acordată de cantine sociale.
(2) Cantinele sociale sunt unităţi publice de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, înfiinţate, organizate şi administrate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de furnizori de servicii sociale privaţi.
(3) Cantinele sociale acordă masă caldă şi rece, gratuit sau contra cost, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 62
(1) Victimele traficului de persoane beneficiază de servicii sociale acordate pentru facilitarea reintegrării/reinserţiei sociale a acestora.
(2) Serviciile sociale acordate victimelor traficului de persoane sunt acordate în sistem integrat cu alte măsuri de protecţie prevăzute de legislaţia specială şi sunt gratuite.
ART. 63
Serviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane pot fi:
a) centrele rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată care asigură asistenţă, îngrijire şi protecţie;
b) centre de zi care asigură în principal informare, consiliere, sprijin emoţional şi social în scopul reabilitării şi reintegrării sociale;
c) servicii acordate în comunitate care constau în servicii de asistenţă socială, suport emoţional, consiliere psihologică, consiliere juridică, orientare profesională, reinserţie socială etc.
ART. 64
(1) Persoanele private de libertate, aflate în custodia sistemului penitenciar, în vederea asigurării reintegrării lor sociale beneficiază gratuit de servicii sociale de consiliere educaţională, socială şi psihologică, acordate la nivelul aşezămintelor de deţinere, în sistem integrat cu activităţile şi programele educative, psihologice şi de asistenţă socială, de instruire şcolară şi formare profesională desfăşurate în cadrul acestora.
(2) Furnizarea serviciilor de educaţie, consiliere psihologică şi asistenţă socială în cadrul aşezămintelor de deţinere se realizează de către personalul specializat al acestora, cu participarea consilierilor de probaţiune ori a furnizorilor publici sau privaţi de servicii sociale.
(3) Pe perioada detenţiei, persoana privată de libertate poate beneficia şi de consiliere privind accesarea serviciilor sociale existente în comunitatea în care aceasta îşi va avea domiciliul sau reşedinţa după eliberare.
SECŢIUNEA a 2-a
Asistenţa socială a copilului şi a familiei
ART. 65
(1) Copilul are dreptul la protecţie şi asistenţă în realizarea şi exercitarea deplină a drepturilor lui, în condiţiile legii.
(2) Asigurarea creşterii şi dezvoltării copilului se află în responsabilitatea părinţilor.
(3) Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea şi menţinerea relaţiilor personale cu acesta, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale.
(4) Părinţii copilului au dreptul să primească asistenţa de specialitate în vederea îngrijirii, creşterii şi educării acestuia, precum şi să fie informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor lor.
ART. 66
(1) Statul asigură protecţia copilului şi garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii în domeniu.
(2) Copilul are dreptul să fie crescut alături de părinţii săi în condiţii care să-i permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală şi socială.
(3) Copilul are dreptul de a beneficia de măsuri de asistenţă socială, în funcţie de situaţia sa personală şi de situaţia socioeconomică a familiei sau a persoanelor în întreţinerea cărora se află.
(4) Pentru realizarea obligaţiilor ce le revin faţă de copil, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale susţin familia prin acordarea de beneficii de asistenţă socială, precum şi prin asigurarea de servicii sociale.
(5) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de stat, precum şi de orice persoană fizică sau juridică, publică ori privată.
(6) În situaţia în care părintele/reprezentantul legal se foloseşte de copil pentru a apela la mila publicului, cerând ajutor financiar sau material, precum şi în situaţia în care copilul a fost victima abuzului/neglijării/exploatării/traficului exercitat de părinte/reprezentant legal, serviciul public de asistenţă socială organizat în subordinea consiliului judeţean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti iniţiază, în momentul constatării faptei, demersurile necesare instituirii măsurilor de protecţie specială prevăzute de lege.
ART. 67
Măsurile de asistenţă socială pentru familie nu sunt acordate pentru compensarea sarcinilor specifice acesteia, ci ca forme de sprijin destinate, în principal, menţinerii copilului în familie şi depăşirii unei situaţii de dificultate, reconcilierii vieţii de familie cu viaţa profesională, încurajării ocupării pe piaţa muncii.
ART. 68
(1) Beneficiile de asistenţă socială în bani destinate copilului şi familiei pot fi acordate sub formă de alocaţii, indemnizaţii, stimulente financiare, facilităţi fiscale şi alte facilităţi de natură financiară, în condiţiile legii.
(2) Alocaţiile, indemnizaţiile şi stimulentele cuprind:
a) alocaţii pentru copii destinate copilului din familie şi copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor, cum ar fi: alocaţia de stat, alocaţia de plasament şi alte alocaţii acordate în condiţiile legii;
b) alocaţii, indemnizaţii şi stimulente pentru familie, acordate în raport cu veniturile familiei şi cu numărul de copii aflaţi în întreţinere cum ar fi: indemnizaţia pentru creşterea copilului, stimulentul de inserţie, alte alocaţii familiale şi indemnizaţii.
ART. 69
Copilul şi familia beneficiază de servicii sociale diversificate, adaptate nevoilor şi situaţiilor de dificultate identificate.
ART. 70
(1) Orice copil lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi are dreptul la protecţie alternativă care constă în instituirea tutelei, măsuri de protecţie specială şi adopţie.
(2) Protecţia specială constă în instituirea măsurii plasamentului şi acordarea de servicii sociale destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu a acestuia, acompaniate de beneficiile de asistenţă socială prevăzute de lege.
(3) Deciziile de separare a copilului de părinţii săi sau de limitare a exerciţiului drepturilor părinteşti sunt precedate obligatoriu de servicii sociale de informare şi consiliere, de terapie şi mediere adresate părinţilor.
(4) Tinerii care au beneficiat de măsuri de protecţie specială şi nu au posibilitatea revenirii în familie, aflaţi în situaţii de risc de excluziune socială pot beneficia, la cerere, de continuarea acordării unor măsuri de protecţie specială pe o perioadă determinată, în condiţiile prevăzute de legislaţia specială.
(5) Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc prin planul individualizat de protecţie, întocmit, aplicat şi monitorizat de către autorităţile/instituţiile abilitate de lege.
ART. 71
(1) Copilul cu dizabilităţi are dreptul la măsuri de suport şi de îngrijire, adaptate nevoilor sale.
(2) Copilul cu dizabilităţi şi părinţii acestuia, precum şi persoanele cărora le-a fost dat în plasament sau tutelă, beneficiază de servicii sociale destinate facilitării accesului efectiv şi fără discriminare al copilului cu dizabilităţi la educaţie, formare profesională, asistenţă medicală, recuperare, pregătire în vederea ocupării unui loc de muncă, la activităţi recreative, precum şi la orice alte activităţi apte să le permită deplina integrare socială şi dezvoltare personală.
(3) Copilul cu dizabilităţi are dreptul la servicii de îngrijire personală, stabilite în baza evaluării socio-psiho-medicale şi a nevoilor individuale de ajutor pentru realizarea activităţilor uzuale ale vieţii zilnice.
(4) Copilul cu dizabilităţi pentru care s-a instituit măsura tutelei ori a plasamentului la o familie sau persoană, dacă la împlinirea vârstei de 18 ani nu urmează o formă de învăţământ ori pregătire profesională, în condiţiile legii, poate rămâne în grija acestora pe o perioadă de încă 3 ani.
(5) Măsura prevăzută la alin. (4) se aplică la solicitarea tânărului cu dizabilităţi şi cu acordul familiei sau persoanei la care a fost dat în plasament ori în tutelă.
ART. 72
(1) Copilul care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal beneficiază de măsuri de protecţie specială, respectiv plasament şi supraveghere specializată, precum şi de servicii sociale destinate sprijinirii acestuia în procesul de reintegrare socială.
(2) Pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal, familia acestuia beneficiază de servicii sociale de consiliere şi suport pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege pe perioada de supraveghere specializată.
ART. 73
(1) Serviciile sociale din domeniul protecţiei copilului şi familiei au ca principal obiectiv suportul acordat pentru asigurarea îngrijirii, creşterii, formării, dezvoltării şi educării copilului în cadrul familiei.
(2) Principalele categorii de servicii sociale sunt:
a) servicii de prevenire a separării copilului de familie;
b) servicii de reconciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională;
c) servicii pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinţii săi;
d) servicii de sprijin pentru familiile aflate în situaţii de dificultate.
(3) Serviciile sociale prevăzute la alin. (2) pot fi acordate în instituţii/unităţi de asistenţă socială, respectiv în centre de zi, centre rezidenţiale, precum şi la domiciliul familiei, la domiciliul persoanei care acordă îngrijire copilului sau în comunitate.
ART. 74
(1) Furnizarea serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială este gratuită.
(2) În cazul serviciilor sociale prevăzute la art. 73 alin. (2) lit. b) şi d), precum şi al altor servicii sociale destinate copilului din familie, stabilite prin legea specială, părinţii suportă o parte din cheltuielile aferente acestora, achitând o contribuţie stabilită în funcţie de nivelul costului serviciului pe beneficiar şi de nivelul veniturilor pe membru de familie. Cuantumul contribuţiei, serviciile oferite, obligaţiile şi drepturile părţilor sunt înscrise în contractul de furnizare de servicii, încheiat între furnizor şi părinte/reprezentantul legal al copilului.
ART. 75
(1) Prevenirea şi combaterea violenţei în familie constituie o componentă a politicilor de protecţie şi asistenţă a familiei.
(2) Serviciile sociale destinate victimelor violenţei în familie sunt acordate în sistem integrat cu celelalte măsuri de protecţie legală, de asigurare a sănătăţii, de prevenire, identificare şi sancţionare a faptelor de violenţă în familie, prevăzute de legislaţia specială în domeniu.
ART. 76
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea înfiinţării, organizării, administrării şi furnizării serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
(2) Pentru asigurarea unor servicii sociale eficiente, autorităţile administraţiei publice locale colaborează cu alte instituţii şi autorităţi cu competenţe în acest domeniu, precum poliţia, comandamentele de jandarmi judeţene, serviciile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, instituţiile de învăţământ, serviciile de medicină legală etc., în condiţiile legii.
(3) Serviciile sociale dezvoltate în domeniul prevenirii violenţei în familie se adresează cu prioritate victimelor, dar şi agresorilor acestora.
ART. 77
(1) Serviciile sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie pot fi organizate în centre de zi şi rezidenţiale, cu sau fără personalitate juridică, de interes local ori judeţean.
(2) Principalele categorii de servicii sociale organizate în centre rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată sunt:
a) centre de primire în regim de urgenţă a victimelor violenţei în familie;
b) centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie;
c) locuinţe protejate.
(3) Principalele categorii de servicii sociale organizate în centre de zi sunt:
a) centre de consiliere pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
b) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei.
ART. 78
Serviciile sociale destinate agresorilor prevăzuţi la art. 76 alin. (3) sunt organizate în centre de zi care au drept obiectiv reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educaţie, consiliere şi mediere familială.
SECŢIUNEA a 3-a
Asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi
ART. 79
(1) Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi reprezintă o obligaţie pentru autorităţile statului, pentru toate persoanele juridice de drept public şi privat, precum şi pentru toţi cetăţenii din România.
(2) Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, are obligaţia de a asigura măsurile specifice de protecţie şi de asistenţă socială, în conformitate cu nevoile particulare ale persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în funcţie de situaţia familială şi socio-economică a acestora.
(3) În baza principiului asigurării de oportunităţi egale, autorităţile publice competente au obligaţia să asigure toate măsurile necesare destinate persoanelor cu dizabilităţi în scopul:
a) accesului nemijlocit şi neîngrădit la educaţie, sănătate, ocupare, justiţie, precum şi la toate tipurile de servicii publice de interes general şi servicii sociale;
b) facilitării participării active la viaţa comunităţii din care face parte persoana şi a societăţii în general.
(4) O componentă prioritară a protecţiei persoanelor cu dizabilităţi priveşte asigurarea şi facilitarea accesului la programe de abilitare/reabilitare, dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale, precum şi la echipamente tehnice asistive care să faciliteze viaţa de zi cu zi a persoanelor cu dizabilităţi, activităţile lor de studiu şi cele profesionale.
ART. 80
(1) Pentru protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, autorităţile publice au obligaţia să includă nevoile speciale ale acestei categorii de persoane în toate politicile publice, strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană sau locală, precum şi în programele guvernamentale.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi orice persoană juridică de drept public sau privat au obligaţia de a asigura servicii de informare şi documentare accesibile persoanelor cu dizabilităţi.
ART. 81
(1) Persoanele cu dizabilităţi, în funcţie de nivelul deficienţei, gradul de afectare a funcţiilor şi a structurilor organismului, factorii de mediu şi personali, incapacitatea manifestată se încadrează în grade de dizabilitate, reglementate prin legile speciale.
(2) În funcţie de gradul de dizabilitate, precum şi, după caz, de dificultăţile familiale şi socio-economice, persoanele cu dizabilităţi beneficiază de alocaţii, indemnizaţii şi facilităţi, precum şi de alte forme de sprijin financiar şi în natură.
(3) Persoanele cu dizabilităţi beneficiază de o alocaţie lunară în scopul susţinerii necesităţilor zilnice de viaţă, precum şi de o indemnizaţie de îngrijire în vederea asigurării îngrijirii personale, acordate în funcţie de gradul de dizabilitate şi în condiţiile stabilite prin legile speciale.
(4) Pentru persoanele cu afectare gravă a capacităţii de muncă, alocaţia prevăzută la alin. (3) se acordă doar în funcţie de gradul de dizabilitate al acestora.
(5) Persoanele adulte, în funcţie de gradul de dizabilitate, pot beneficia, în condiţiile legii, de facilităţi fiscale şi alte facilităţi, precum şi de credite a căror dobândă se suportă din bugetul de stat pentru achiziţionarea de autovehicule şi pentru adaptarea locuinţei conform nevoilor individuale.
ART. 82
Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, copii şi adulţi, au dreptul la o indemnizaţie lunară de hrană destinată asigurării unei alimentaţii corespunzătoare în completarea tratamentului de specialitate cu medicamente antiretrovirale.
ART. 83
(1) Persoana cu dizabilităţi are dreptul, în baza evaluării socio-psiho-medicale, la servicii sociale organizate şi acordate în condiţiile legii.
(2) Serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilităţi se acordă la domiciliu, în centre rezidenţiale sau în centre de zi, proiectate şi adaptate nevoilor individuale ale persoanei asistate.
ART. 84
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea organizării şi finanţării sau cofinanţării serviciilor sociale adecvate nevoilor speciale de îngrijire, asistare, educare şi formare, recuperare/reabilitare, inserţie/reinserţie socială ale persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu strategiile naţionale, strategiile judeţene şi planurile anuale proprii de acţiune.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a monitoriza situaţia tuturor persoanelor cu dizabilităţi care au domiciliul sau reşedinţa pe aria lor teritorială şi de a întreprinde toate demersurile în vederea facilitării reintegrării sociale a acestora în comunitate şi a inserţiei pe piaţa muncii.
(3) În vederea asigurării continuităţii măsurilor de protecţie, de asistare şi îngrijire, autorităţile administraţiei publice locale instituie măsuri specifice de realizare a tranziţiei tânărului cu dizabilităţi din sistemul de protecţie a copilului în sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi.
ART. 85
(1) Evaluarea socio-psiho-medicală a persoanei cu dizabilităţi în vederea încadrării într-un grad de dizabilitate şi stabilirii nevoilor de îngrijire personală se realizează de personal de specialitate din cadrul organismelor de evaluare, constituite conform legii.
(2) Serviciile de îngrijire personală la domiciliu sau recomandarea de internare într-un centru rezidenţial se înscriu în programul individual de reabilitare şi integrare socială, elaborat în urma evaluării prevăzute la alin. (1).
ART. 86
(1) Persoana cu dizabilităţi beneficiază de servicii de îngrijire personală la domiciliu, acordate de către îngrijitori formali sau informali.
(2) Îngrijitorii informali şi formali beneficiază de facilităţi şi servicii de suport, reglementate prin legislaţia specială.
ART. 87
(1) Persoana cu dizabilitate gravă, în funcţie de natura deficienţei şi de specificul nevoilor de îngrijire, poate fi asistată şi îngrijită la domiciliu de un membru de familie angajat în calitate de îngrijitor formal, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Persoana cu dizabilităţi optează între indemnizaţia de îngrijire şi serviciile acordate de îngrijitori formali.
ART. 88
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, cu prioritate, servicii de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în centre de zi adaptate nevoilor acestora, cum ar fi: centre de recuperare/readaptare, centre de inserţie/reinserţie socială, centre de socializare, centre de terapie ocupaţională şi alte terapii speciale, centre de asistare şi îngrijire pe timpul zilei, ateliere protejate/unităţi protejate, şi altele asemenea, potrivit atribuţiilor stabilite prin legile speciale.
ART. 89
(1) Admiterea persoanelor cu dizabilităţi în centre rezidenţiale se realizează numai în cazul în care asistarea, îngrijirea, recuperarea sau protecţia acestora nu se pot realiza la domiciliu ori în cadrul centrelor de zi organizate în comunitate.
(2) Principalele categorii de centre rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi care asigură găzduire pe perioadă nedeterminată sau determinată sunt:
a) centre de îngrijire şi asistenţă;
b) centre de recuperare şi reabilitare;
c) centre de integrare prin terapie ocupaţională;
d) centre respiro/centre de criză;
e) locuinţe protejate.
ART. 90
(1) Persoanele adulte cu dizabilităţi asistate în centre rezidenţiale sau susţinătorii legali ai acestora, în funcţie de veniturile personale ale persoanelor cu dizabilităţi, au obligaţia de a plăti o contribuţie lunară de întreţinere, stabilită în condiţiile legii.
(2) Persoanele cu dizabilităţi care nu au venituri şi nici susţinători legali care să datoreze întreţinerea acestora sau ale căror venituri nu permit asigurarea contribuţiei lunare sunt asistate gratuit, costurile aferente fiind susţinute din bugetele locale sau judeţene.
ART. 91
(1) În vederea asigurării evaluării, orientării, formării şi reconversiei profesionale a persoanelor cu dizabilităţi, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să organizeze şi să dezvolte servicii sociale integrate cu servicii şi măsuri specifice de stimulare a ocupării.
(2) Persoanele juridice de drept public sau privat, în calitate de angajatori au obligaţia de a crea toate condiţiile necesare dobândirii şi menţinerii unui loc de muncă, precum şi pentru promovarea profesională a persoanei cu dizabilităţi.
(3) Angajarea persoanei cu dizabilităţi se realizează pe piaţa liberă a muncii, la domiciliu şi în forme protejate, respectiv loc de muncă protejat şi unităţi protejate, reglementate prin legislaţia specială.
(4) Angajatorii persoanelor cu dizabilităţi beneficiază de facilităţi fiscale, precum şi de alte drepturi acordate în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 4-a
Asistenţa socială a persoanelor vârstnice
ART. 92
(1) Persoanele vârstnice reprezintă o categorie de populaţie vulnerabilă cu nevoi particulare, datorită limitărilor fiziologice şi fragilităţii caracteristice fenomenului de îmbătrânire.
(2) Persoanele vârstnice, în funcţie de situaţiile personale de natură socio-economică, medicală şi fiziologică, beneficiază de măsuri de asistenţă socială, în completarea prestaţiilor de asigurări sociale pentru acoperirea riscurilor de bătrâneţe şi de sănătate.
ART. 93
(1) Familia persoanei vârstnice are obligaţia de a asigura îngrijirea şi întreţinerea acesteia.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc astfel încât să nu afecteze veniturile considerate a fi minim necesare vieţii curente a persoanei/persoanelor obligate la întreţinere, precum şi a copiilor acesteia/acestora.
(3) În situaţia persoanei vârstnice singure sau a cărei familie nu poate să asigure, parţial sau integral, îngrijirea şi întreţinerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei vârstnice.
ART. 94
(1) Beneficiile de asistenţă socială se acordă persoanelor vârstnice care se găsesc în situaţii de vulnerabilitate, respectiv:
a) nu realizează venituri proprii sau veniturile lor ori ale susţinătorilor legali nu sunt suficiente pentru asigurarea unui trai decent şi mediu sigur de viaţă;
b) se află în imposibilitatea de a-şi asigura singure activităţile de bază ale vieţii zilnice, nu se pot gospodări singure şi necesită asistenţă şi îngrijire;
c) nu au locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;
d) se află în alte situaţii de urgenţă sau de necesitate, prevăzute de lege.
(2) Beneficiile de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice sunt, în principal:
a) beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială;
b) indemnizaţii de îngrijire, acordate în condiţiile legii;
c) alocaţii sau contribuţii pentru asigurarea calităţii serviciilor sociale, destinate acoperirii costurilor hranei în cantine sociale, în centrele rezidenţiale de îngrijire, precum şi pentru susţinerea unor suplimente nutriţionale;
d) facilităţi privind transportul urban şi interurban, telefon, radio-tv, achiziţia de produse alimentare, bilete de tratament balnear sau pentru recreere, precum şi a altor servicii;
e) ajutoare pentru situaţii care pun în pericol viaţa şi siguranţa persoanei vârstnice, precum şi pentru evitarea instituţionalizării;
f) ajutoare în natură precum: alimente, încălţăminte, îmbrăcăminte, medicamente şi dispozitive medicale, materiale de construcţii şi altele asemenea.
ART. 95
(1) În vederea prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot afecta viaţa persoanei vârstnice sau pot genera riscul de excluziune socială, persoanele vârstnice au dreptul la servicii sociale.
(2) La procesul decizional privind dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a consulta organismele reprezentative ale persoanelor vârstnice, constituite conform legii.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură gratuit servicii de informare şi consiliere a persoanelor vârstnice cu privire la drepturile sociale ale acestora.
(4) În procesul de acordare a serviciilor sociale, furnizorii publici şi privaţi au obligaţia de a implica persoana vârstnică, precum şi familia sau reprezentantul legal al acesteia şi de a promova intervenţia membrilor comunităţii şi a voluntarilor.
ART. 96
(1) Pentru a identifica şi a răspunde cât mai adecvat nevoilor sociale ale persoanelor vârstnice şi condiţiilor particulare în care aceştia se află, serviciile sociale se organizează cu prioritate la nivelul comunităţilor locale.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea identificării şi evaluării nevoilor persoanelor vârstnice, a organizării, planificării şi asigurării finanţării sau cofinanţării serviciilor sociale, iar furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi au responsabilitatea acordării acestora cu respectarea standardelor de calitate.
ART. 97
(1) Persoanele vârstnice dependente beneficiază de servicii de îngrijire personală acordate în concordanţă cu gradul de dependenţă în care se află şi nevoile individuale de ajutor, precum şi în funcţie de situaţia familială şi veniturile de care dispun.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura serviciile de îngrijire personală acordate la domiciliu sau în centre rezidenţiale pentru persoanele vârstnice dependente singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea.
ART. 98
(1) Evaluarea autonomiei funcţionale a persoanelor dependente şi stabilirea gradelor de dependenţă se realizează în baza unor criterii standard, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Evaluarea autonomiei funcţionale se realizează, de regulă, la domiciliul persoanei, de o echipă mobilă de evaluatori.
(3) Răspunderea privind corectitudinea datelor şi a recomandărilor privind încadrarea în grade de dependenţă a persoanelor evaluate revine în mod solidar membrilor echipei de evaluatori.
(4) Evaluarea autonomiei funcţionale, în cazul persoanelor asistate în unităţi sanitare cu paturi, se poate realiza şi la patul bolnavului, la solicitarea medicului curant sau a asistentului social angajat al spitalului.
(5) Furnizarea serviciilor de îngrijire se realizează conform planului individualizat de asistenţă şi îngrijire, elaborat de personal de specialitate, în baza recomandărilor formulate de echipa de evaluare.
ART. 99
(1) Acordarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu a persoanelor vârstnice se realizează de către îngrijitorul formal sau informal.
(2) Îngrijitorii informali şi formali beneficiază de facilităţi şi servicii de suport, indemnizaţii, servicii de consiliere, servicii de tip respiro şi concediu de îngrijire, conform legii.
ART. 100
Pentru menţinerea în mediul propriu de viaţă şi prevenirea situaţiilor de dificultate şi dependenţă, persoanele vârstnice beneficiază de servicii de consiliere, de acompaniere, precum şi de servicii destinate amenajării sau adaptării locuinţei, în funcţie de natura şi gradul de afectare a autonomiei funcţionale.
ART. 101
(1) Îngrijirea în centre rezidenţiale a persoanelor vârstnice dependente poate fi dispusă numai în cazul în care îngrijirea la domiciliu a acestora nu este posibilă.
(2) Centrele rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice pot fi organizate ca:
a) centre de îngrijire temporară;
b) centre de îngrijire pe perioadă nedeterminată, respectiv cămine pentru persoane vârstnice;
c) locuinţe protejate, complex de servicii şi alte tipuri de centre.
ART. 102
(1) Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii au obligaţia de a plăti o contribuţie lunară pentru asigurarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu şi pentru asistarea şi îngrijirea în centre rezidenţiale, stabilită de către autorităţile administraţiei publice locale sau furnizorii privaţi care le administrează, cu respectarea condiţiei prevăzute la art. 91 alin. (2).
(2) În situaţia în care persoana vârstnică nu are venituri sau nu poate achita integral contribuţia lunară, suma aferentă acesteia sau diferenţa până la concurenţa valorii integrale a contribuţiei se asigură de către susţinătorii legali ai persoanei vârstnice, în conformitate cu nivelul veniturilor acestora, calculat pe membru de familie, în cuantumul prevăzut de lege.
(3) Persoanele vârstnice care nu au venituri şi nici susţinători legali nu datorează contribuţia lunară, aceasta fiind asigurată din bugetele locale, în limitele hotărâte de autorităţile administraţiei publice locale.
ART. 103
Persoana vârstnică care încheie acte juridice translative de proprietate, cu titlu oneros sau gratuit, în scopul întreţinerii şi îngrijirii personale, are dreptul la măsuri de protecţie acordate în condiţiile legii.
CAPITOLUL V
Construcţia instituţională a sistemului naţional de asistenţă socială
SECŢIUNEA 1
Nivelul central
ART. 104
(1) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistenţă socială şi promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi şi ale oricăror altor persoane aflate în nevoie.
(2) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale stabileşte strategia naţională şi sectorială de dezvoltare în domeniul social, coordonează şi monitorizează implementarea acestora, susţine financiar şi tehnic programele sociale şi exercită controlul asupra acordării beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale.
(3) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are responsabilitatea aplicării unitare, la nivel teritorial, a legislaţiei şi a strategiilor naţionale din domeniul asistenţei sociale.
(4) În elaborarea strategiei naţionale şi sectoriale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se consultă cu autorităţile publice centrale şi locale care au responsabilităţi în finanţarea şi acordarea serviciilor sociale, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile cu activităţi în domeniu.
(5) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte instituţii publice şi cu organisme de drept privat.
(6) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale poate constitui structuri executive sau consultative în scopul implementării şi monitorizării politicilor sociale, precum şi a programelor de dezvoltare în domeniu.
ART. 105
În vederea realizării rolului său în domeniul asistenţei sociale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale îndeplineşte următoarele funcţii:
a) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniu;
b) de strategie, prin care se stabilesc obiectivele şi direcţiile prioritare de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială, în concordanţă cu politicile sociale stabilite de Guvern;
c) de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul asistenţei sociale;
d) de coordonare, prin care se asigură funcţionarea unitară şi eficientă a sistemului de asistenţă socială;
e) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern;
f) de administrare, prin care se asigură gestionarea resurselor umane, materiale şi financiare.
ART. 106
În domeniul asistenţei sociale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) elaborează politicile publice, strategiile, precum şi programele de dezvoltare unitară a sistemului;
b) stabileşte obiectivele prioritare şi direcţiile de acţiune ale politicilor specifice;
c) elaborează proiecte de acte normative, norme metodologice şi alte reglementări privitoare la organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului de asistenţă socială;
d) iniţiază şi susţine proiecte-pilot pentru implementarea programelor specifice;
e) monitorizează, evaluează şi controlează aplicarea reglementărilor legale;
f) finanţează beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetul propriu;
g) elaborează, propune şi monitorizează indicatorii sociali din domeniu;
h) analizează anual, la nivel naţional, datele privind sărăcia şi excluziunea socială, identifică factorii care contribuie la incluziunea socială, elaborează rapoartele naţionale în domeniu, formulează recomandări şi propuneri în vederea eficientizării procesului de luare a deciziilor în domeniul incluziunii sociale;
i) iniţiază şi asigură participarea la programe de formare profesională a personalului cu atribuţii în domeniu, precum şi a personalului informal;
j) identifică priorităţile de dezvoltare a serviciilor sociale pe categorii de beneficiari şi tipuri de nevoi în baza cărora elaborează politicile publice, strategiile şi programele sociale adresate persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, victimelor violenţei în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor şi familiilor afectate de sărăcie, precum şi altor categorii de persoane aflate în nevoie;
k) colectează şi prelucrează datele şi informaţiile referitoare la beneficiari, furnizori şi serviciile sociale acordate, la nivel naţional;
l) monitorizează implementarea strategiilor autorităţilor administraţiei publice locale privind dezvoltarea de servicii sociale;
m) elaborează standardele de cost pentru serviciile sociale şi monitorizează respectarea lor de către furnizorii publici;
n) elaborează criteriile, indicatorii de performanţă şi standardele de calitate privind serviciile sociale, monitorizează şi controlează respectarea lor de către furnizorii publici şi privaţi;
o) elaborează, finanţează şi implementează programe de interes naţional destinate dezvoltării şi sustenabilităţii serviciilor sociale;
p) elaborează şi implementează programe şi proiecte finanţate din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale;
q) acordă subvenţii pentru dezvoltarea serviciilor sociale, în condiţiile legii;
r) finanţează cheltuielile cu lucrări de construcţii, reparaţii, modernizări şi amenajări efectuate la centrele de servicii sociale, în condiţiile legii;
s) coordonează metodologic activitatea serviciilor publice de asistenţă socială de la nivel teritorial şi colaborează permanent cu autorităţile administraţiei publice locale;
ş) colaborează şi desfăşoară acţiuni şi programe comune cu furnizorii privaţi de servicii sociale;
t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale în vigoare.
ART. 107
(1) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru activitatea de stabilire şi plată a beneficiilor de asistenţă socială asigurate din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi pentru activitatea de inspecţie, organizează instituţii de specialitate, cu sau fără personalitate juridică, în scopul realizării unui sistem unitar de administrare a beneficiilor de asistenţă socială şi de evaluare, monitorizare şi control în domeniul asistenţei sociale.
(2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) se organizează în funcţie de numărul şi de categoriile de persoane beneficiare, precum şi de complexitatea activităţii, ca instituţii publice cu structuri la nivel central şi, după caz, cu servicii deconcentrate la nivel teritorial, cu sau fără personalitate juridică.
(3) Organizarea, funcţionarea şi finanţarea instituţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin lege.
ART. 108
(1) Activităţile prevăzute la art. 107 alin. (1) se realizează de către funcţionari publici, inspectori sociali şi personal angajat în baza unui contract individual de muncă.
(2) Inspectorii sociali reprezintă personalul de specialitate care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării şi beneficiază de statutul specific personalului cu atribuţii de inspecţie şi control.
(3) În realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), inspectorii sociali efectuează evaluarea, monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei în vigoare din domeniul asistenţei sociale, monitorizarea şi controlul respectării criteriilor, standardelor şi indicatorilor în baza cărora se acreditează furnizorii şi serviciile sociale, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege.
(4) Inspecţia socială stabileşte anual, prin planurile de inspecţie, temele de evaluare, monitorizare şi control, precum şi misiuni specifice de control în scopul reducerii erorii, fraudei şi corupţiei.
(5) Modul de funcţionare la nivel naţional, precum şi atribuţiile specifice Inspecţiei sociale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 109
(1) Pentru eficientizarea procesului de elaborare şi implementare a politicilor sociale la nivel naţional Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale organizează Observatorul Social Naţional, denumit în continuare Observator.
(2) Observatorul are rolul de a colecta şi analiza la nivel naţional datele privind politicile publice în domeniul protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii ca parte integrantă din procesul de incluziune socială, de a elabora rapoartele naţionale în domeniu, precum şi de a formula recomandări şi propuneri în vederea eficientizării procesului de luare a deciziilor în domeniile menţionate.
(3) În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Observatorul colaborează cu organisme naţionale şi internaţionale cu preocupări în domeniul protecţiei sociale şi încheie protocoale de colaborare, inclusiv cu observatoarele sociale sectoriale sau teritoriale organizate de acestea.
(4) Observatorul face parte din mecanismul naţional de implementare a procesului de incluziune socială şi cooperează cu autorităţile publice centrale şi locale, cu toate formele de organizare ale societăţii civile participante la acest mecanism şi cu institutele de cercetare şi universităţi.
(5) Organizarea, funcţionarea şi finanţarea Observatorului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 110
(1) Activitatea de evaluare a persoanelor care prezintă afecţiuni generatoare de dizabilităţi şi/sau invaliditate se realizează de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare Institut, şi structurile teritoriale de expertiză medicală.
(2) Pentru realizarea activităţii de evaluare a dizabilităţii, capacitatea funcţională a Institutului şi a structurilor prevăzute la alin. (1) va fi dimensionată corespunzător atribuţiilor suplimentare.
(3) Structurile prevăzute la alin. (1) sunt singurele unităţi de profil abilitate să efectueze evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grade de dizabilitate sau invaliditate.
(4) Organizarea şi funcţionarea Institutului şi a structurilor specializate în expertiză medicală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5) Evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grade de invaliditate sau de dizabilitate se realizează în baza unor criterii elaborate în concordanţă cu clasificările şi modelul funcţionării şi dizabilităţii prevăzute în Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, elaborată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
(6) Institutul şi structurile teritoriale au în principal următoarele atribuţii:
a) primesc şi analizează cererile şi documentele medicale necesare pentru realizarea evaluării complexe a persoanei;
b) realizează evaluarea stării de sănătate a persoanei şi a nivelului de afectare a integrităţii funcţionale şi structurale a organismului;
c) evaluează abilităţile de realizare a activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii în raport cu factorii de mediu şi factorii personali;
d) stabilesc gradul de limitare funcţională în baza căruia persoana poate fi încadrată în grad de invaliditate sau în grad de dizabilitate;
e) elaborează programele de recuperare/reabilitare, de terapii specifice, de îngrijire şi asistenţă.
ART. 111
Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate asigură aplicarea măsurilor de asistenţă socială specifice domeniului propriu de activitate, prevăzute de lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Nivelul local
ART. 112
(1) Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale.
(2) În domeniul administrării şi acordării beneficiilor de asistenţă socială, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:
a) asigură şi organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistenţă socială;
b) pentru beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetul de stat realizează colectarea lunară a cererilor şi transmiterea acestora către agenţiile teritoriale;
c) verifică îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local, şi pregătesc documentaţia necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de asistenţă socială;
d) întocmesc dispoziţii de acordare/respingere sau, după caz, de modificare/suspendare/încetare a beneficiilor de asistenţă socială acordate din bugetul local şi le prezintă primarului pentru aprobare;
e) comunică beneficiarilor dispoziţiile cu privire la drepturile şi facilităţile la care sunt îndreptăţiţi, potrivit legii;
f) urmăresc şi răspund de îndeplinirea condiţiilor legale de către titularii şi beneficiarii beneficiilor de asistenţă socială;
g) efectuează sondaje şi anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de excluziune socială sau a altor situaţii de necesitate a membrilor comunităţii şi, în funcţie de situaţiile constatate, propun măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane;
h) realizează activitatea financiar-contabilă privind beneficiile de asistenţă socială administrate;
i) elaborează şi fundamentează propunerea de buget pentru finanţarea beneficiilor de asistenţă socială;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale în vigoare.
(3) În domeniul organizării, administrării şi acordării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:
a) elaborează, în concordanţă cu strategiile naţionale şi nevoile locale identificate, strategia judeţeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu şi lung, după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor şi răspund de aplicarea acesteia;
b) în urma consultării furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor elaborează planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care cuprind date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat şi sursele de finanţare;
c) iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;
d) identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile de risc de excluziune socială;
e) realizează atribuţiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale;
f) încheie, în condiţiile legii, contracte de parteneriat public-public şi public-privat pentru sprijinirea financiară şi tehnică a autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţului, pentru susţinerea dezvoltării serviciilor sociale;
g) propun înfiinţarea serviciilor sociale de interes judeţean sau local;
h) colectează, prelucrează şi administrează datele şi informaţiile privind beneficiarii, furnizorii publici şi privaţi şi serviciile administrate de aceştia;
i) monitorizează şi evaluează serviciile sociale;
j) elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în domeniul serviciilor sociale;
k) elaborează proiectul de buget anual pentru susţinerea serviciilor sociale în conformitate cu planul anual de acţiune şi asigură finanţarea/cofinanţarea acestora;
l) asigură informarea şi consilierea beneficiarilor, precum şi informarea populaţiei privind drepturile sociale şi serviciile sociale disponibile;
m) furnizează, administrează sau, după caz, contractează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice, precum şi tuturor categoriilor de beneficiari prevăzute de lege, fiind responsabile de calitatea serviciilor prestate;
n) planifică şi realizează activităţile de informare, formare şi îndrumare metodologică, în vederea creşterii performanţei personalului care administrează şi acordă servicii sociale;
o) colaborează permanent cu organizaţiile societăţii civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficiari;
p) organizează şi realizează activităţile specifice contractării serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi;
q) încheie, în condiţiile legii, contracte şi convenţii de parteneriat, contracte de finanţare, contracte de subvenţionare pentru înfiinţarea, administrarea, finanţarea şi cofinanţarea de servicii sociale;
r) monitorizează financiar şi tehnic contractele prevăzute la lit. q);
s) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale în vigoare.
ART. 113
(1) În aplicarea atribuţiilor prevăzute la art. 112 autorităţile administraţiei publice locale înfiinţează structuri specializate denumite servicii publice de asistenţă socială şi organizează, în aparatul de specialitate al consiliului judeţean/al primarului, compartimentul responsabil de contractarea serviciilor sociale.
(2) Serviciile publice de asistenţă socială se organizează în subordinea consiliilor judeţene, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la nivel de direcţie generală.
(3) Serviciile publice de asistenţă socială se organizează în subordinea consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, la nivel de direcţie.
(4) La nivelul comunelor, serviciile publice de asistenţă socială se organizează ca un compartiment funcţional în aparatul de specialitate al primarului.
(5) Regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi structura orientativă de personal a acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, urmând ca regulamentul propriu, organigrama şi statul de funcţii să fie aprobate prin hotărâre a consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
ART. 114
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor realizează atribuţiile prevăzute la art. 112 astfel:
a) prin serviciile publice de asistenţă socială, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), f), h) şi i) pentru beneficiile de asistenţă socială asigurate din bugetul propriu, stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, şi, după caz, a celor prevăzute în legile speciale şi pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) – o) şi lit. s) în ceea ce priveşte acordarea şi administrarea serviciilor sociale;
b) prin compartimentul prevăzut la art. 113 alin. (1), pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. p) – r).
(2) Pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1) autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor realizează:
a) coordonarea înfiinţării şi organizării serviciilor sociale, în concordanţă cu nevoile şi situaţiile de dificultate identificate, pentru a se realiza o acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg teritoriul judeţului;
b) acordarea de sprijin autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor de pe raza teritorială a judeţului, în scopul planificării, dezvoltării şi organizării serviciilor sociale de interes local;
c) înfiinţarea şi administrarea bazei de date referitoare la toţi furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale de la nivel judeţean.
ART. 115
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor, precum şi sectoarelor municipiului Bucureşti realizează atribuţiile prevăzute la art. 112 astfel:
a) prin serviciile publice de asistenţă socială, respectiv compartimentele funcţionale pentru atribuţiile prevăzute la alin. (2) şi alin. (3) lit. a) – o) şi lit. s);
b) prin compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. p) – r).
(2) Pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor, precum şi sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia de a transmite serviciului public de asistenţă socială de la nivel judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti strategiile locale şi planurile anuale de acţiune, precum şi datele şi informaţiile colectate la nivel local privind beneficiarii, furnizorii publici şi privaţi, precum şi serviciile administrate de aceştia.
ART. 116
(1) Consiliul General al Municipiului Bucureşti realizează atribuţiile prevăzute la art. 112 astfel:
a) prin serviciul public de asistenţă socială, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), f), h) şi i), pentru beneficiile de asistenţă socială asigurate din bugetul propriu, stabilite prin hotărâre a consiliului general şi, după caz, a celor prevăzute în legile speciale;
b) prin serviciul public de asistenţă socială, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) – o) şi lit. s);
c) prin compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. p) – r).
(2) Pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1), Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură:
a) colaborarea cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul sectoarelor, precum şi cu furnizorii de servicii sociale publici sau privaţi şi alte organizaţii ale societăţii civile care reprezintă interesele beneficiarilor, în vederea facilitării accesului echitabil al tuturor cetăţenilor capitalei la serviciile sociale existente pe raza teritorială a întregului municipiu;
b) avizarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel de sector;
c) iniţierea şi aplicarea programelor de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială, soluţionarea urgenţelor sociale şi dezvoltarea proiectelor de servicii sociale destinate, în principal, categoriilor de persoane ale căror nevoi nu sunt acoperite de serviciile create la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti;
d) înfiinţarea, organizarea şi acordarea serviciilor sociale de interes local pentru persoanele care trăiesc pe raza teritorială a municipiului Bucureşti, fără a avea domiciliul/reşedinţa într-un sector.
ART. 117
(1) Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale judeţene şi a municipiului Bucureşti se elaborează pe termen mediu, respectiv pe o perioadă de 5 ani, precum şi pe termen lung, respectiv pe o perioadă de 10 ani, şi cuprind măsurile şi acţiunile din domeniu, planificarea acestora şi bugetul estimativ.
(2) Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale prevăzute la alin. (1) se dezbat şi se avizează de către Comisiile judeţene de incluziune socială şi a municipiului Bucureşti, anterior aprobării lor prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Comisiile judeţene de incluziune socială şi cea a municipiului Bucureşti sunt constituite la nivelul instituţiei prefectului şi funcţionează în cadrul mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti elaborează propriile strategii de dezvoltare a serviciilor sociale care sunt cuprinse în strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a municipiului Bucureşti. Consiliul General al Municipiului Bucureşti colaborează cu consiliile locale de sector în vederea asigurării de oportunităţi egale pentru toţi locuitorii capitalei în accesarea serviciilor sociale.
(5) Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale prevăzute la alin. (1) şi (4) se elaborează în termen de maximum un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 118
(1) Planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale se elaborează de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu măsurile şi acţiunile prevăzute în strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a judeţului de care aparţin, respectiv în cea a municipiului Bucureşti, pentru sectoarele de la nivelul capitalei.
(2) Planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale prevăzute la alin. (1) cuprind date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor de la furnizorii privaţi, programul de subvenţionare, bugetul estimat şi sursele de finanţare.
(3) Planurile anuale de acţiune elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, anterior aprobării acestora prin hotărâre a consiliului local, se transmit pentru consultare consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(4) Planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi/sau finanţate de consiliile judeţene, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, anterior supunerii acestora spre aprobare prin hotărâre a consiliului judeţean/consiliului local al sectorului/consiliului general al capitalei, se transmit pentru consultare comisiilor teritoriale de incluziune socială.
ART. 119
(1) Autorităţile administraţiei publice locale şi toţi furnizorii publici de servicii sociale au obligaţia de a organiza şi acorda serviciile sociale, precum şi de a planifica dezvoltarea acestora, numai în funcţie de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate, de priorităţile asumate, de resursele disponibile şi cu respectarea celui mai eficient raport cost/beneficiu.
(2) Pentru asigurarea unor servicii sociale adecvate şi de calitate, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura resursele umane, financiare şi materiale, în conformitate cu reglementările în vigoare, strategia proprie de dezvoltare a serviciilor sociale şi planurile anuale de acţiune în domeniu.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti înfiinţează servicii sociale rezidenţiale de interes local, numai dacă numărul solicitărilor justifică existenţa unui astfel de serviciu pe raza lor teritorială.
(4) În condiţiile în care numărul solicitărilor este limitat sau în cazul în care nu dispun de resurse suficiente, autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti încheie parteneriate pentru înfiinţarea de servicii rezidenţiale de interes intercomunitar pentru persoanele care au domiciliul/reşedinţa în unităţile administrativ-teritoriale partenere.
(5) Consiliul judeţean, în baza nevoilor identificate şi a cererilor de aşteptare înregistrate la nivelul judeţului, înfiinţează servicii sociale rezidenţiale de interes judeţean.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale pot decide, prin hotărâre de consiliu, schimbarea destinaţiei serviciilor sociale existente, numai în alte categorii de servicii sociale sau, în cazuri bine justificate, în servicii din domeniul educaţiei, sănătăţii ori culturii.
ART. 120
În vederea funcţionării eficiente a sistemului naţional de servicii sociale, serviciile publice de asistenţă socială de la nivel local şi judeţean au următoarele obligaţii, în relaţie cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale:
a) de a respecta şi aplica prevederile reglementărilor legale în vigoare, ale strategiilor şi programelor naţionale din domeniul serviciilor sociale;
b) de a transmite ministerului, în termen de 30 de zile de la aprobare, strategia de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel judeţean/al sectoarelor municipiului Bucureşti/al municipiului Bucureşti;
c) de a transmite ministerului, în termenele solicitate, situaţiile statistice, datele, informaţiile, indicatorii care privesc serviciile sociale organizate şi acordate la nivelul judeţului, municipiului Bucureşti şi sectoarelor capitalei, precum şi la nivel local, după caz;
d) de a respecta şi aplica, în cadrul planurilor anuale de acţiune, priorităţile naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale;
e) de a răspunde, în termenele prevăzute de lege, la solicitările ministerului referitoare la serviciile sociale aflate în coordonare şi administrare.
CAPITOLUL VI
Personalul din sistemul de asistenţă socială
ART. 121
(1) În domeniul asistenţei sociale activează asistenţi sociali, alt personal de specialitate în asistenţă socială, precum şi personal cu profesii, calificări şi competenţe diverse.
(2) Personalul din domeniul asistenţei sociale îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul profesiei, al dispoziţiilor Codului Muncii, precum şi al altor dispoziţii legale, după caz.
ART. 122
(1) Identificarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup şi elaborarea planurilor de intervenţie pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de dificultate se realizează, în condiţiile legilor speciale, de către asistenţii sociali, în conformitate cu atribuţiile ce le revin potrivit statutului asistentului social şi regulamentelor interne ale angajatorilor, respectiv fişei postului.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale angajează asistenţi sociali sau contractează serviciile acestora pentru a realiza activităţile prevăzute la alin. (1), cu respectarea raportului de un asistent social la maximum 300 de beneficiari.
ART. 123
(1) În procesul de acordare a serviciilor sociale pot fi implicaţi voluntari care, pentru activitatea desfăşurată, beneficiază de facilităţi.
(2) Furnizorii de servicii sociale care utilizează voluntari pot beneficia de facilităţi pentru accesarea de fonduri din bugetul de stat, bugetul local sau fonduri internaţionale.
(3) Facilităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt prevăzute în legile speciale.
ART. 124
Personalul care activează în domeniul asistenţei sociale are obligaţia:
a) să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) să asigure confidenţialitatea informaţiilor obţinute în exercitarea profesiei;
c) să respecte intimitatea beneficiarilor;
d) să respecte libertatea beneficiarului de a alege serviciile sociale şi furnizorii de servicii sociale;
e) să respecte etica profesională;
f) să implice activ beneficiarii de servicii sociale şi, după caz, familiile acestora în procesul decizional şi de acordare a serviciilor sociale;
g) să respecte demnitatea şi unicitatea persoanei.
ART. 125
(1) Personalul angajat în cadrul serviciilor sociale, precum şi cel din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială este personal contractual.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele cu funcţie de conducere din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială, precum şi personalul cu atribuţii în realizarea şi elaborarea strategiilor şi planurilor anuale de acţiune, în colectarea şi administrarea bazelor de date, în contractarea serviciilor sociale, administrarea resurselor umane şi a activităţilor economico-financiare şi de consiliere juridică pot fi încadraţi ca funcţionari publici în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 126
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi au obligaţia de a promova, facilita şi asigura personalului programe de formare profesională, precum şi programe de instruire specifică.
ART. 127
Salarizarea personalului din sistemul public de asistenţă socială se face potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL VII
Finanţarea asistenţei sociale
ART. 128
Asistenţa socială se finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donaţii, sponsorizări sau din alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice, din ţară şi din străinătate, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte surse, cu respectarea legislaţiei în domeniu şi în limita resurselor financiare disponibile.
SECŢIUNEA 1
Finanţarea beneficiilor de asistenţă socială
ART. 129
(1) Beneficiile de asistenţă socială se finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat sau/şi de la bugetele locale, conform dispoziţiilor prezentei legi.
(2) La fundamentarea anuală a sumelor necesare asigurării plăţii beneficiilor de asistenţă socială se ţine cont de următoarele elemente:
a) numărul de beneficiari înregistraţi în anul anterior;
b) estimarea numărului de beneficiari pentru anul bugetar în funcţie de evoluţiile economice, demografice şi sociale, precum şi de indicatorii macroeconomici înregistraţi;
c) cuantumul nominal sau, după caz, cuantumul mediu al beneficiului de asistenţă socială.
(3) Se iau în considerare la fundamentarea bugetară şi beneficiile de asistenţă socială care urmează să fie acordate, aprobate în condiţiile legii, pe baza elementelor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c).
ART. 130
(1) Fondurile necesare cheltuielilor cu tipărirea formularelor de cerere se asigură din bugetul unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Pentru solicitarea drepturilor, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, instituţiile prevăzute la art. 107 alin. (1), precum şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a posta pe site-urile proprii formatul printabil al formularelor de cerere.
(3) Fondurile necesare cheltuielilor de transmitere a drepturilor se asigură din bugetele din care se plăteşte beneficiul de asistenţă socială, fără a afecta cuantumul acestuia.
ART. 131
Guvernul şi fiecare ordonator de credite, autoritate a administraţiei publice centrale sau locale, în elaborarea strategiilor şi politicilor sociale la nivel naţional ori local trebuie să se asigure că acestea sunt în concordanţă cu principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, precum şi cu obiectivele şi limitele din strategia fiscal-bugetară reglementată de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.
SECŢIUNEA a 2-a
Finanţarea serviciilor sociale
ART. 132
Serviciile sociale se finanţează din următoarele surse:
a) bugetul de stat;
b) bugetul local al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
c) bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
d) donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate;
e) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;
f) contribuţia persoanelor beneficiare;
g) alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 133
(1) De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:
a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) finanţarea programelor de subvenţionare a furnizorilor privaţi de servicii sociale, derulate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
c) finanţarea înfiinţării unor instituţii de asistenţă socială-pilot;
d) finanţarea serviciilor sociale acordate prin structurile publice aflate în subordinea-coordonarea autorităţilor administraţiei publice centrale;
e) finanţarea serviciilor sociale acordate de autorităţile administraţiei publice locale şi a altor furnizori publici şi privaţi de servicii sociale, în condiţiile legii;
f) finanţarea programelor de educaţie permanentă a personalului de specialitate şi a programelor de cercetare din domeniul serviciilor sociale;
g) cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale, în condiţiile legii;
h) cofinanţarea serviciilor sociale, în baza memorandumurilor, protocoalelor, convenţiilor de parteneriat, încheiate conform legii.
(2) Pentru cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. g), care se suportă din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, procedura de acordare a sumelor cu această destinaţie se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
ART. 134
(1) Alocarea fondurilor de la bugetul de stat destinate susţinerii funcţionării serviciilor sociale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se realizează în baza fundamentărilor transmise de autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Fundamentarea sumelor solicitate de la bugetul de stat de către autorităţile administraţiei publice locale se realizează în baza costurilor standard în vigoare pentru serviciile sociale administrate, contractate sau subvenţionate în condiţiile legii, precum şi în baza estimării costurilor necesare funcţionării serviciilor nou-înfiinţate în anul bugetar respectiv.
(3) Standardele de cost pentru serviciile sociale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Costul standard anual/beneficiar/tip de serviciu se poate indexa cu rata inflaţiei şi se revizuieşte ori de câte ori este nevoie.
(4) Sumele fundamentate se alocă din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea serviciilor sociale, în condiţiile alin. (2), şi se realizează în următoarea ordine de priorităţi:
a) serviciile sociale adresate copilului separat de părinţi care necesită protecţie specială;
b) serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul serviciilor;
c) serviciile destinate copilului şi familiei, precum şi pentru persoanele vârstnice, în funcţie de tipul serviciilor;
d) serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost şi persoanelor aflate în risc de excluziune socială, în funcţie de tipul serviciilor.
(5) Nivelul sumelor acordate potrivit alin. (4) se stabileşte prin legile speciale, pe tipuri de servicii.
ART. 135
(1) Din bugetele locale ale judeţelor se alocă fonduri pentru:
a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat;
b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale;
c) cofinanţarea serviciilor sociale care funcţionează în mediul rural şi în localităţi defavorizate, în baza unor contracte de parteneriat încheiate bianual;
d) finanţarea cheltuielilor de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a serviciilor de evaluare complexă, prevăzute de lege, până la intrarea în vigoare a noului sistem de evaluare prevăzut la art. 110;
e) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care activează la nivelul judeţului respectiv;
f) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a acţiunilor de sensibilizare a comunităţii privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul judeţului;
g) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale;
h) finanţarea subvenţiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privaţi;
i) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege.
(2) Consiliul judeţean are obligaţia să asigure din bugetul propriu sumele în completarea celor alocate din bugetul de stat.
ART. 136
(1) Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se alocă fonduri pentru:
a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat;
b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale;
c) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care activează la nivelul comunităţii respective;
d) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a acţiunilor de sensibilizare a populaţiei privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul comunităţii;
e) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale;
f) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure sumele din bugetele proprii şi alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat.
ART. 137
(1) Serviciile medicale asigurate beneficiarilor de servicii sociale în centrele rezidenţiale şi de zi se finanţează de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(2) Furnizorii publici şi privaţi care acordă servicii de îngrijire în centre rezidenţiale şi, după caz, în centre de zi asigură, din fonduri proprii, medicamente uzuale acordate fără prescripţie medicală, materiale sanitare şi echipamentele necesare îngrijirii persoanei asistate, care nu sunt finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau prin programele Ministerului Sănătăţii.
ART. 138
(1) Pentru finanţarea serviciilor sociale se pot utiliza veniturile obţinute din sponsorizările şi donaţiile în bani sau în natură, acordate de persoane fizice şi juridice, române şi străine, furnizorilor de servicii.
(2) Serviciile sociale pot fi finanţate din fonduri internaţionale, stabilite prin memorandumurile sau protocoalele de finanţare încheiate de statul român cu donatorii, precum şi din fondurile structurale pentru proiectele selectate în cadrul programelor operaţionale regionale.
(3) În funcţie de venituri, persoanele beneficiare contribuie la finanţarea acordării serviciilor sociale, conform legii.
(4) Furnizorii de servicii sociale pot dezvolta activităţi lucrative numai pentru autofinanţarea serviciilor sociale acordate, cu excepţia operatorilor economici prevăzuţi la art. 37 alin. (3) lit. e).
(5) Veniturile obţinute din activităţile prevăzute la alin. (4) se utilizează şi pentru lucrări de modernizare, reamenajare şi renovare a centrelor aflate în administrare.
ART. 139
(1) Asociaţiile şi fundaţiile, precum şi cultele recunoscute de lege, în calitate de furnizori privaţi de servicii sociale, pot primi subvenţii alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele judeţene/bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ca formă de sprijin în vederea înfiinţării, dezvoltării, diversificării şi asigurării continuităţii serviciilor sociale acordate de aceştia.
(2) Subvenţionarea furnizorilor privaţi din fonduri publice se reglementează prin lege specială.
SECŢIUNEA a 3-a
Contractarea serviciilor sociale
ART. 140
(1) Contractarea din fonduri publice a serviciilor sociale oferite de furnizori privaţi are în vedere realizarea următoarelor obiective aprobate prin strategiile naţionale şi locale în domeniu:
a) promovarea parteneriatului public-privat;
b) dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale de interes local;
c) construcţia unei reţele naţionale de servicii sociale;
d) asigurarea stabilităţii şi continuităţii funcţionării serviciilor sociale;
e) asigurarea calităţii serviciilor sociale;
f) implicarea comunităţii în identificarea, prevenirea şi soluţionarea problemelor sociale;
g) asigurarea accesului, pe criterii nediscriminatorii, a furnizorilor privaţi şi publici de servicii sociale la fonduri publice;
h) respectarea dreptului persoanei beneficiare la libera alegere a furnizorului de servicii sociale;
i) optimizarea rezultatelor obţinute în urma furnizării serviciilor sociale;
j) performanţa în administrarea serviciilor sociale.
(2) Finanţarea serviciilor sociale se află în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale care, pe baza planurilor anuale de acţiune prevăzute la art. 112 alin. (3) lit. b), realizează următoarele:
a) stabilesc tipurile de servicii sociale necesare comunităţii;
b) inventariază serviciile sociale existente;
c) evaluează eficienţa şi eficacitatea acestora;
d) identifică nevoia de servicii sociale noi.
(3) Pentru contractarea furnizării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi publică anual lista serviciilor sociale pe care le vor contracta cu furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale în colaborare cu furnizorii publici şi privaţi elaborează criteriile care fundamentează tipurile de servicii sociale ce urmează să fie contractate.
ART. 141
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, denumite în continuare autorităţi contractante, contractează, cu furnizorii publici şi privaţi, serviciile sociale organizate şi definite conform Nomenclatorului serviciilor sociale. Tipurile de contracte se stabilesc de către autorităţile contractante, în condiţiile legii.
(2) Autorităţile contractante au obligaţia să prevadă în bugetele proprii fondurile necesare pentru finanţarea serviciilor sociale prevăzute în planurile anuale de acţiune.
(3) Finanţarea din fonduri publice, prevăzută la alin. (1), a serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale se realizează pe principiile concurenţei, eficienţei şi transparenţei şi se supune legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice.
ART. 142
(1) Furnizorii privaţi de servicii sociale, autorităţile contractante, precum şi alte persoane fizice sau juridice care finanţează servicii sociale pot solicita evaluarea independentă a contractelor de finanţare pentru furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social.
(2) Auditul social se realizează de către auditorul social şi are în vedere, în principal, următoarele aspecte:
a) verificarea planurilor şi procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile finanţate;
b) evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor sociale contractate;
c) verificarea exactităţii informaţiilor utilizate;
d) recomandarea de ameliorări operaţionale.
(3) Auditorul social este persoana care are calificarea şi care este mandatat de entităţile prevăzute la alin. (1) pentru a realiza componentele unui audit. Auditorul social nu este învestit cu nicio putere de control sau sancţionare.
(4) Activitatea de audit social, precum şi statutul auditorului social se stabilesc prin lege.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 143
(1) Actele administrative emise de autorităţile publice centrale şi locale privind acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi furnizarea serviciilor sociale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, în baza condiţiilor prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dacă beneficiarul serviciului social se consideră nedreptăţit de modul de furnizare a serviciilor sociale, astfel cum a fost acesta stabilit conform clauzelor din contractul de furnizare de servicii sociale, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor sociale.
(3) Cererile adresate instanţei de contencios administrativ sau oricărei alte instanţe judecătoreşti pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu dreptul sau cu acordarea măsurilor de asistenţă socială se soluţionează cu celeritate.
ART. 144
Acţiunile, căile de atac şi actele procedurale în legătură cu soluţionarea litigiilor având ca obiect drepturi sau obligaţii prevăzute de prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.
ART. 145
Personalul implicat în acordarea serviciilor sociale răspunde, în condiţiile legii, disciplinar, patrimonial, contravenţional sau penal, după caz.
ART. 146
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006;
b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 366/2001, cu modificările ulterioare.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2011, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale efectuează modificările şi completările corespunzătoare la actele normative în vigoare din domeniul asistenţei sociale şi elaborează legile speciale prevăzute de prezenta lege.
(3) Până la adoptarea modificărilor şi completărilor prevăzute la alin. (2), actele normative în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor aplica în continuare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 20 decembrie 2011.
Nr. 292.
ORDIN nr. 721 din 1 aprilie 2019
privind aprobarea Procedurii de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
EMITENT: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 258 din 3 aprilie 2019
Data intrării în vigoare:
03 Aprilie 2019
Istoric consolidări
Având în vedere:
– Referatul comun al ministrului muncii şi justiţiei sociale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.251/MCB/1.04.2019, SP4.323/2.04.2019, DRC 249/2.04.2019;
– Avizul Ministerului Fondurilor Europene nr. 1.084/2.04.2019,
în temeiul prevederilor:
- art. 924-941 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 4^1 din Hotărârea Guvernului nr. 50/2015 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 17 alin. (5) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii şi justiţiei sociale, ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă Procedura de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,
Adrian Marius Rîndunică,
secretar de stat
p. Ministrul sănătăţii,
Tiberius-Marius Brădăţan,
secretar de stat
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Adriana Cotel
ANEXA 1
de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătateData intrării în vigoare: PROCEDURĂ din 1 aprilie 2019
EMITENT: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 258 din 3 aprilie 2019
03 Aprilie 2019
Forma consolidată valabilă la data de
03 Aprilie 2019
Istoric consolidări
Aprobată prin Ordinul nr. 721/481/310/2019, publicat în Monitorul oficial, Partea I, nr. 258 din 3 aprilie 2019.
ART. 1
Prezenta Procedură de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, denumită în continuare procedură, are rolul de a stabili etapele, responsabilităţile şi documentele aferente în procesul de acordare a subvenţiilor cu această destinaţie în vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, în cadrul proiectelor cofinanţate din Programul operaţional Capital uman (POCU) – axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, activităţile cuprinzând şi acordarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces persoanelor cu dizabilităţi beneficiare de servicii de informare şi consiliere profesională, mediere şi formare profesională.
ART. 2
În înţelesul prezentei proceduri, prin tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces se înţelege orice produs de asistare, inclusiv dispozitive, echipamente, instrumente şi software, utilizat de către sau pentru persoanele cu dizabilităţi pentru:
a) participare;
b) protecţie, suport, training, măsurarea sau înlocuirea funcţiilor sau structurilor corpului şi a unor activităţi;
c) prevenirea deficienţelor, limitărilor de activitate şi restricţiilor de participare.
ART. 3
Subvenţia menţionată la art. 1 se acordă sub forma unui voucher, care poate fi utilizat exclusiv pentru achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, menţionate în Lista tehnologiilor şi dispozitivelor asistive şi tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cuprinsă în anexa nr. 1 la prezenta procedură, denumită în continuare lista.
ART. 4
Persoanele care pot beneficia de voucher sunt persoanele adulte încadrate în grad de handicap grav, accentuat, mediu sau uşor, denumite în continuare persoane îndreptăţite.
ART. 5
(1) Voucherul se eliberează la cererea persoanei îndreptăţite, care depune, în scris sau electronic, la registratura/adresa de e-mail a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale a sectorului municipiului Bucureşti în evidenţa căreia se află, denumită în continuare DGASPC, o cerere, care va cuprinde următoarele elemente:
a) domiciliul sau reşedinţa, seria, numărul BI/CI;
b) numărul şi perioada de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap eliberat de către comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din judeţele, respectiv sectoarele municipiului Bucureşti sau a deciziei eliberate de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
c) număr de telefon fix sau mobil, e-mail;
d) recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces;
e) document din care reiese că beneficiază de servicii de informare şi consiliere profesională, medierea muncii sau formare profesională;
f) semnătura solicitantului.
(2) Modelul cererii menţionate la alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta procedură şi va fi postat pe site-ul fiecărei DGASPC. Cererea poate fi depusă şi de reprezentantul legal, precum şi de către organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap.
(3) Modelul recomandării menţionate la alin. (1) lit. d) este prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta procedură.
ART. 6
DGASPC transmite lunar către Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi cererile centralizate privind eliberarea voucherelor.
ART. 7
(1) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi asigură tipărirea voucherelor, precum şi transmiterea acestora către DGASPC. Distribuirea voucherelor persoanelor îndreptăţite revine DGASPC competente.
(2) Modelul voucherelor, precum şi modalitatea de acordare şi distribuire a acestora se stabilesc în metodologia aprobată prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 8
Voucherul conţine următoarele informaţii:
a) datele de identificare ale persoanei îndreptăţite: numele şi prenumele, data naşterii, CNP, serie/nr. BI/CI, domiciliul;
b) valoarea maximă;
c) perioada de valabilitate;
d) numărul – format din indicativul judeţului aferent fiecărei DGASPC în evidenţa căreia se află persoana cu dizabilităţi (de exemplu: AB pentru judeţul Alba, AG pentru judeţul Argeş, B1 pentru sectorul 1 al municipiului Bucureşti etc.), urmat de cinci cifre în ordine crescătoare, pornind de la 00001 pentru fiecare judeţ, respectiv sector al municipiului Bucureşti;
e) tipul recomandat de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces;
f) acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
ART. 9
(1) Voucherul este nominal şi netransmisibil, având o perioadă de valabilitate în care poate fi utilizat de 6 luni. În cazul neutilizării voucherului în perioada de 6 luni, există posibilitatea eliberării, la cerere, a unui nou voucher cu aceeaşi valabilitate. Termenul de valabilitate a unui voucher nu depăşeşte luna decembrie 2023.
(2) Voucherul este folosit exclusiv la achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces recomandate de medicul specialist, care se regăsesc în lista cuprinsă în anexa nr. 1.
(3) Dacă valoarea produsului achiziţionat este mai mare decât cea a voucherului, diferenţa este suportată de persoana îndreptăţită sau reprezentantul legal al acesteia, după caz.
(4) Voucherul este utilizat exclusiv de către persoana îndreptăţită sau reprezentantul legal al acesteia, în baza actului de identitate, o singură dată, în perioada de valabilitate a voucherului.
(5) Voucherul este utilizat doar la operatorii economici – furnizori/producători de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces prevăzuţi în lista disponibilă pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, www.anpd.gov.ro.
(6) Produsele achiziţionate în baza voucherelor fac obiectul decontării doar cu operatorii economici menţionaţi la alin. (5), la valoarea prevăzută în documentul care atestă transferul dreptului de proprietate al produsului, în condiţiile legii, fără a depăşi valoarea maximă prevăzută la art. 8 lit. b).
ART. 10
(1) Pentru a fi inclus în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, operatorul economic prevăzut la art. 9 alin. (5) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să îşi declare disponibilitatea de a fi inclus în listă, printr-o cerere adresată Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, precizând produsele pe care intenţionează să le comercializeze şi preţul acestora;
b) să desfăşoare activităţi de comercializare a produselor de tip tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces;
c) să aibă punct de lucru (magazine)/reprezentant zonal; în sensul prezentei proceduri, prin reprezentant zonal se înţelege persoana desemnată de operatorul economic să prezinte şi să comercializeze produsele asistive;
d) să aibă aviz de funcţionare pentru activităţi în domeniul dispozitivelor medicale, valabil pentru sediul/punctul de lucru, eliberat de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, potrivit dispoziţiilor art. 926 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) produsele de tip tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces să fie înregistrate/notificate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, după caz, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
f) să aibă o evidenţă cantitativ-valorică pentru produsele de tip tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces comercializate;
g) să aibă sediul/punctul de lucru într-un spaţiu accesibilizat, destinat recepţiei beneficiarilor;
h) să deţină site accesibil persoanelor cu dizabilităţi, care să cuprindă informaţii referitoare la produsele comercializate şi preţurile acestora;
i) activitatea să se desfăşoare cu personal calificat;
j) să aibă o firmă vizibilă din exterior, la intrarea în incinta unităţii, şi program de lucru afişat la loc vizibil;
k) să aibă afişată în sala de aşteptare lista completă, actualizată, cu toate produsele, care să includă preţul de vânzare a acestora;
l) pentru fiecare produs comercializat să existe o fişă cu specificaţiile tehnice ale produsului şi care să fie accesibilă;
m) să ofere instrucţiuni/manual de utilizare pentru tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces comercializate, în limba română. Primirea instrucţiunilor este confirmată prin semnătura beneficiarului;
n) să deţină declaraţii de conformitate CE emise de producător şi/sau reprezentantul autorizat al producătorului în Uniunea Europeană şi, după caz, certificate de conformitate CE emise de un organism notificat, valabile, pentru tehnologiile şi dispozitivele asistive şi tehnologiile de acces comercializate, şi să elibereze certificate de garanţie pentru tehnologiile şi dispozitivele asistive şi tehnologiile de acces comercializate;
o) să deţină un registru de garanţie cu rubrică pentru service, în care beneficiarii să confirme primirea fişei de garanţie şi reparaţiile;
p) să dea o declaraţie privind menţinerea preţului pe o perioadă de minimum 6 luni.
(2) Evaluarea furnizorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor menţionate la alin. (1) se realizează de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.
(3) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi lansează periodic, la intervale de 3 luni, invitaţia de înscriere/completare în lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces.
ART. 11
Modelul cererii menţionate la art. 10 alin. (1) lit. a), precum şi modalitatea de decontare a voucherelor se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.
ANEXA 1
la procedură
LISTA
tehnologiilor şi dispozitivelor asistive şi tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare
┌────┬──────────────────────┬──────────────────────┬─────────┬────────────┬────────────────┐
│ │ │ │Cod │Diviziune │ │
│Nr. │Clasa │Subclasa │produs │(denumire │Scopul propus al│
│crt.│ │ │ISO │produs) │dispozitivului │
│ │ │ │9999:2016│ │ │
├────┼──────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Echipament │
│ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │stimularea unui │
│ │ │04 27 Stimulatoare │ │ │muşchi sau a │
│ │ │Produse asistive │ │ │unei arii │
│ │ │pentru creşterea, │ │Stimulatoare│musculare │
│ │ │descreşterea sau │ │musculare │particulare care│
│ │ │stabilizarea │04 27 09 │neutilizate │îi produce │
│ │ │funcţiilor corpului, │ │ca orteze │contractarea sau│
│ │ │prin stimulatoare │ │ │relaxarea │
│ │ │nonortotice │ │ │Sunt incluse, de│
│ │ │ │ │ │exemplu, │
│ │ │ │ │ │stimulatoarele │
│ │ │ │ │ │care tratează │
│ │04 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │incontinenţa. │
│ │PENTRU MĂSURAREA, ├──────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │SPRIJINIREA, │ │ │Perne pentru│Dispozitive │
│ │ANTRENAREA SAU │ │ │şezut şi │pentru │
│ │ÎNLOCUIREA FUNCŢIILOR │ │ │salteluţe │integritatea │
│ │ORGANISMULUI │ │04 33 03 │pentru │ţesutului prin │
│ │Produse care │ │ │integritatea│redistribuirea │
│ │monitorizează şi │ │ │ţesutului │greutăţii pe │
│ │atestă condiţia │ │ │ │şezut │
│ │medicală a unei │ ├─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │persoane şi produse │ │ │ │Produse │
│1 │care sprijină sau │ │ │ │proiectate │
│ │asigură un înlocuitor │ │ │ │pentru │
│ │pentru o funcţie │ │ │Produse │redistribuirea │
│ │specifică a │ │ │asistive │greutăţii pe │
│ │organismului │04 33 Produse asistive│ │pentru │părţile │
│ │Produse asistive │pentru menţinerea │04 33 06 │integritatea│vulnerabile ale │
│ │ataşate organismului │integrităţii ţesutului│ │ţesutului în│corpului în │
│ │pentru sprijinirea │Sunt incluse, de │ │poziţia │poziţia culcat │
│ │neuromusculoscheletală│exemplu, produse care │ │culcat │şi pentru │
│ │sau a funcţiilor │previn rănile produse │ │ │prevenirea │
│ │legate de mişcare │de presiune şi │ │ │echimozelor şi a│
│ │ │ulcerele de decubit. │ │ │ulcerelor de │
│ │ │ │ │ │decubit │
│ │ │ ├─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Echipament │
│ │ │ │ │ │pentru evaluarea│
│ │ │ │ │ │sau prevenirea │
│ │ │ │ │Echipament │excesului de │
│ │ │ │ │special │presiune asupra │
│ │ │ │04 33 09 │pentru │unor părţi ale │
│ │ │ │ │integritatea│corpului │
│ │ │ │ │ţesutului │Sunt incluse, de│
│ │ │ │ │ │exemplu, │
│ │ │ │ │ │alarmele pentru │
│ │ │ │ │ │integritatea │
│ │ │ │ │ │pielii. │
├────┼──────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼────────────┼────────────────┤
│ │05 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │ │
│ │PENTRU EDUCAŢIE ŞI │ │ │ │ │
│ │ANTRENAREA │ │ │ │ │
│ │ABILITĂŢILOR │ │ │ │ │
│ │Produse proiectate în │ │ │ │ │
│ │scopul de a furniza │ │ │ │ │
│ │instruire pentru │ │ │ │ │
│ │îmbunătăţirea │ │ │ │ │
│ │capacităţii şi │ │ │ │ │
│ │performanţei fizice, │ │ │ │ │
│ │mentale şi a │ │ │ │ │
│ │activităţilor sociale │ │ │Alarme de │ │
│ │ale unei persoane în │05 09 Produse asistive│ │incontinenţă│ │
│ │scopul de a creşte │pentru antrenarea │ │Dispozitive │ │
│ │participarea persoanei│continenţei │ │care produc │ │
│2 │în toate domeniile │Dispozitive pentru │05 09 13 │un semnal │ │
│ │relevante (cum ar fi │antrenarea persoanei │ │când are loc│ │
│ │comunicarea, │să îşi controleze │ │urinarea sau│ │
│ │îngrijirea personală, │vezica şi intestinele │ │defecaţia │ │
│ │mobilitatea, │ │ │involuntară │ │
│ │gospodărirea, munca, │ │ │ │ │
│ │educaţia şi recreerea)│ │ │ │ │
│ │Dispozitivele care au │ │ │ │ │
│ │o altă funcţie decât │ │ │ │ │
│ │cea de antrenare, dar │ │ │ │ │
│ │care pot fi folosite │ │ │ │ │
│ │şi pentru antrenare, │ │ │ │ │
│ │trebuie să fie incluse│ │ │ │ │
│ │în clasa care acoperă │ │ │ │ │
│ │funcţia lor │ │ │ │ │
│ │principală. │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼────────────┴┬───────────────┤
│ │ │ │ │Orteze │Orteze care │
│ │ │ │06 03 21 │craniene │înconjoară │
│ │ │ │ │ │craniul │
│ │ │06 03 Orteze pentru ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │coloana vertebrala şi │ │ │Orteze purtate │
│ │ │craniene │ │ │în gură │
│ │ │Orteze proiectate să │ │ │utilizate │
│ │ │modifice │ │ │pentru a │
│ │ │caracteristicile │ │ │permite │
│ │ │structurale şi │ │Dispozitive │modificarea │
│ │ │funcţionale ale │ │de posturare │poziţiei │
│ │ │sistemului │06 03 39 │avansată a │manidibulei │
│ │ │neuromusculoscheletic,│ │mandibulei │(maxilarului │
│ │ │ale coloanei │ │(maxilarului │inferior) faţă │
│ │ │vertebrale şi ale │ │inferior) │de maxilarul │
│ │ │craniului │ │ │superior. Sunt │
│ │ │ │ │ │incluse, de │
│ │ │ │ │ │exemplu, atele │
│ │ │ │ │ │pentru avans │
│ │ │ │ │ │mandibular. │
│ │ ├──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │proiectate să │
│ │ │ │ │ │compenseze │
│ │ │ │ │ │pierderea │
│ │ │ │ │ │funcţiei │
│ │ │ │ │ │motorii prin │
│ │ │ │ │ │stimulare │
│ │ │ │ │ │electrică (FES)│
│ │ │06 15 Orteze hibrid şi│ │ │Sunt incluse, │
│ │ │orteze funcţionale cu │ │ │de exemplu, │
│ │ │stimulare │ │ │stimulatoare │
│ │ │neuromusculară │ │ │electrice │
│ │ │ │ │ │funcţionale, │
│ │ │ │ │ │sisteme │
│ │ │ │ │ │ortotice │
│ │ │ │ │ │hibride │
│ │ │ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │ │ │combinaţie cu │
│ │ │ │ │ │orteze │
│ │ │ │ │ │mecanice. │
│ │ ├──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Proteză de │Dispozitiv │
│ │ │ │ │braţ cu │inteligent care│
│ │ │ │ │articulaţii │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │mobile şi cu │parte a │
│ │ │ │ │cupă cu │membrului │
│ │06 PRODUSE ASISTIVE │ │ │manşon │superior │
│ │ATAŞATE DE CORP CARE │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │SUSŢIN FUNCŢIILE │ │ │Proteză de │Dispozitiv │
│ │NEUROMUSCULOSCHELETALE│ │ │antebraţ cu │inteligent care│
│ │SAU LEGATE DE MIŞCARE │ │06 18 │articulaţii │înlocuieşte o │
│ │(ORTEZE) SAU │ │ │mobile şi cu │parte a │
│ │ÎNLOCUIESC STRUCTURI │ │ │cupă cu │membrului │
│ │ANATOMICE (PROTEZE) │ │ │manşon │superior │
│ │Ortezele sunt │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │dispozitive aplicate │ │ │Cupă │Dispozitiv │
│ │extern utilizate │ │ │protetică │inteligent care│
│ │pentru a modifica │ │ │membru │înlocuieşte o │
│ │caracteristicile │ │ │superior cu │parte a │
│ │structurale şi │ │ │manşon intern│membrului │
│ │funcţionale ale │ │ │ │superior │
│ │sistemului │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │neuromusculoscheletic;│ │ │ │Componente │
│ │protezele sunt │ │ │ │funcţionale ale│
│ │dispozitive aplicate │ │ │ │protezelor de │
│3. │extern utilizate │ │ │ │membru superior│
│ │pentru a înlocui, în │ │ │ │care substituie│
│ │întregime sau parţial,│ │ │ │o parte din │
│ │un segment al corpului│ │ │ │atributele │
│ │absent sau cu │ │ │ │senzoriale şi │
│ │deficienţă. │ │ │ │dinamice ale │
│ │Sunt incluse, de │ │ │ │membrului │
│ │exemplu, orteze │ │ │ │normal; mâinile│
│ │externe acţionate de │ │ │ │protetice sunt │
│ │energia corpului uman │06 18 Proteze pentru │ │ │proiectate să │
│ │sau acţionate de o │membrul superior │ │ │substituie │
│ │energie exterioară │ │ │Mâini şi │câteva din │
│ │acestuia, proteze, │ │06 18 24 │degete │funcţiile │
│ │încălţăminte │ │ │protetice │mâinii normale │
│ │ortopedică. │ │ │ │şi pot fi │
│ │Sunt excluse │ │ │ │statice, │
│ │endoprotezele, care nu│ │ │ │pasive, active │
│ │sunt incluse în acest │ │ │ │sau combinate │
│ │standard │ │ │ │pasive/active; │
│ │internaţional. │ │ │ │mâinile │
│ │ │ │ │ │protetice pot │
│ │ │ │ │ │fi acţionate de│
│ │ │ │ │ │energia │
│ │ │ │ │ │corpului uman │
│ │ │ │ │ │sau acţionate │
│ │ │ │ │ │de o energie │
│ │ │ │ │ │exterioară │
│ │ │ │ │ │acestuia. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Componente │
│ │ │ │ │ │funcţionale ale│
│ │ │ │ │Dispozitiv │protezelor de │
│ │ │ │ │terminal │membru superior│
│ │ │ │ │cârlig şi │care substituie│
│ │ │ │ │alte │o parte din │
│ │ │ │ │dispozitive │atributele │
│ │ │ │06 18 25 │terminale │senzoriale şi │
│ │ │ │ │care │dinamice ale │
│ │ │ │ │angajează o │membrului │
│ │ │ │ │mişcare de │normal, cum ar │
│ │ │ │ │prindere tip │fi cârligul │
│ │ │ │ │pensă │care angajează │
│ │ │ │ │ │o mişcare de │
│ │ │ │ │ │prindere tip │
│ │ │ │ │ │pensă │
│ │ ├──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │ │membrului │
│ │ │ │ │Proteză de │inferior, │
│ │ │ │ │gambă │format din: │
│ │ │ │ │modulară cu │• Picior │
│ │ │ │ │sistem de │Pro-Flex XC cu │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│unitate │
│ │ │06 24 Proteze pentru │06 24 │picior │• Silicon │
│ │ │membrul inferior │ │Pro-Flex XC, │Iceross Dermo │
│ │ │ │ │ţeavă, │Seal-In │
│ │ │ │ │adaptor │• Cupă │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Burete │
│ │ │ │ │cosmetică │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Ciorap │
│ │ │ │ │ │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
├────┼──────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │ │membrului │
│ │ │ │ │Proteză de │inferior, │
│ │ │ │ │gambă │format din: │
│ │ │ │ │modulară cu │• Picior │
│ │ │ │ │sistem de │Pro-Flex Foot │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│Balance │
│ │ │ │ │picior │• Silicon │
│ │ │ │ │ProFlex Foot │Iceross Dermo │
│ │ │ │ │Balance, │Seal-In │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Cupă │
│ │ │ │ │adaptor │• Burete │
│ │ │ │ │ţeavă, │cosmetic │
│ │ │ │ │cosmetică │• Ciorap │
│ │ │ │ │ │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
│ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │ │membrului │
│ │ │ │ │Proteză de │inferior, │
│ │ │ │ │gambă │format din: │
│ │ │ │ │modulară cu │• Picior │
│ │ │ │ │sistem de │Pro-Flex Foot │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│Assure │
│ │ │ │ │picior │• Silicon │
│ │ │ │ │ProFlex Foot │Iceross Dermo │
│ │ │ │ │Assure, │Seal-In │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Cupă │
│ │ │ │ │adaptor │• Burete │
│ │ │ │ │ţeavă, │cosmetic │
│ │ │ │ │cosmetică │• Ciorap │
│ │ │ │ │ │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
│ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │Proteză de │parte a │
│ │ │ │ │coapsă │membrului │
│ │ │ │ │modulară cu │inferior, │
│ │ │ │ │sistem de │format din: │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│• Picior Flex │
│ │ │ │ │picior Flex │Foot Assure │
│ │ │ │ │Foot Assure, │• Articulaţie │
│ │ │ │ │silicon │de genunchi OP4│
│ │ │ │ │Iceross │• Silicon │
│ │ │ │ │Seal-In, │Iceross Seal-In│
│ │ │ │ │genunchi │TF │
│ │ │ │ │Ossur OP4, │• Cupă │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Burete │
│ │ │ │ │adaptor │cosmetic │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Ciorap │
│ │ │ │ │cosmetică │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
│ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │Proteză de │membrului │
│ │ │ │ │coapsă │inferior, │
│ │ │ │ │modulară cu │format din: │
│ │ │ │ │sistem de │• Picior Flex │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│Foot Assure │
│ │ │ │ │picior Flex │• Articulaţie │
│ │ │ │ │Foot Assure, │de genunchi │
│ │ │ │ │silicon │OFM2 │
│ │ │ │ │Iceross │• Silicon │
│ │ │ │ │Seal-In, │Iceross Seal-In│
│ │ │ │ │genunchi │TF │
│ │ │ │ │Ossur OFM2, │• Cupă │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Burete │
│ │ │ │ │adaptor │cosmetic │
│ │ │ │ │ţeavă, │• Ciorap │
│ │ │ │ │cosmetică │cosmetic │
│ │ │ │ │ │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
│ │ │ │ ├─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv │
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │Proteză de │parte a │
│ │ │ │ │coapsă │membrului │
│ │ │ │ │modulară cu │inferior: │
│ │ │ │ │sistem de │• Talpă şi │
│ │ │ │ │vacuum Ossur,│gleznă mobilă │
│ │ │ │ │talpă şi │• Articulaţie │
│ │ │ │ │gleznă │de genunchi │
│ │ │ │ │mobilă, │OFM2 │
│ │ │ │ │silicon │• Silicon │
│ │ │ │ │Iceross │Iceross Seal-In│
│ │ │ │ │Seal-In, │TF │
│ │ │ │ │genunchi │• Cupă │
│ │ │ │ │Ossur OFM2, │• Burete │
│ │ │ │ │ţeavă, │cosmetic │
│ │ │ │ │adaptor │• Ciorap │
│ │ │ │ │ţeavă, │cosmetic │
│ │ │ │ │cosmetică │• Sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur: │
│ │ │ │ │ │- Ţeavă │
│ │ │ │ │ │- Adaptor ţeavă│
├────┼─────────────────────┬┴──────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Componentă a │
│ │ │ │ │ │unui dispozitiv│
│ │ │ │ │Articulaţie │inteligent care│
│ │ │ │ │de genunchi │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │ │parte a │
│ │ │ │ │ │membrului │
│ │ │ │ │ │inferior │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Componentă a │
│ │ │ │ │ │unui dispozitiv│
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │Cupă vacuum │parte a │
│ │ │ │ │şi silicon – │membrului │
│ │ │ │ │proteză de │inferior, │
│ │ │ │ │gambă │formată din: │
│ │ │ │ │ │cupă gambă, │
│ │ │ │ │ │sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur, │
│ │ │ │ │ │silicon Iceross│
│ │ │ │ │ │Dermo Seal-In │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Componentă a │
│ │ │ │ │ │unui dispozitiv│
│ │ │ │ │ │inteligent care│
│ │ │ │ │ │înlocuieşte o │
│ │ │ │ │Cupă cu │parte a │
│ │ │ │ │vacuum şi │membrului │
│ │ │ │ │silicon – │inferior, │
│ │ │ │ │proteză de │formată din: │
│ │ │ │ │coapsă │cupă coapsă, │
│ │ │ │ │ │sistem de │
│ │ │ │ │ │vacuum Ossur, │
│ │ │ │ │ │silicon Iceross│
│ │ │ │ │ │Dermo Seal-In │
│ │ │ │ │ │TF │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │06 30 21 │Proteze │care reproduc │
│ │ │ │ │oculare │estetica │
│ │ │ │ │ │ochiului │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │06 30 24 │Proteze │care reproduc │
│ │ │ │ │aurale │estetica │
│ │ │ │ │ │urechilor │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │06 30 27 │Proteze │care reproduc │
│ │ │06 30 Alte proteze │ │nazale │estetica │
│ │ │decât protezele de │ │ │nasului │
│ │ │membre ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Dispozitive utilizate │ │ │Dispozitive │
│ │ │pentru a înlocui în │ │ │care reproduc │
│ │ │întregime sau parţial │ │ │estetica feţei │
│ │ │funcţia şi estetica │ │ │în întregime │
│ │ │unui segment corporal │ │ │sau parţial │
│ │ │absent, altul decât │ │ │Sunt incluse, │
│ │ │membre │ │Proteze │de exemplu, │
│ │ │ │06 30 30 │faciale │protezele de │
│ │ │ │ │compuse │ochi, protezele│
│ │ │ │ │ │de ureche, │
│ │ │ │ │ │proteze de nas │
│ │ │ │ │ │şi protezele │
│ │ │ │ │ │care combină │
│ │ │ │ │ │câteva sau │
│ │ │ │ │ │toate acestea. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │06 30 33 │Proteze │care reproduc │
│ │ │ │ │palatine │funcţia boltei │
│ │ │ │ │ │palatine │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Produse │
│ │ │ │ │ │adăugate la │
│ │ │ │ │ │produsele │
│ │ │ │ │ │asistive de │
│ │ │ │ │ │mers pentru a │
│ │ │ │ │ │permite │
│ │ │ │ │ │utilizatorului │
│ │ │ │ │ │să se deplaseze│
│ │ │ │ │ │în direcţia │
│ │ │ │ │ │dorită şi să │
│ │ │ │ │ │controleze │
│ │ │ │ │ │viteza │
│ │ │ │ │Accesorii │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │care permit │de exemplu, │
│ │ │ │ │unei persoane│bare de │
│ │ │ │12 07 30 │să manipuleze│împingere, roţi│
│ │ │ │ │produse │antirăsucire, │
│ │ │ │ │asistive de │dispozitive │
│ │ │ │ │mers │pentru a depăşi│
│ │12 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │praguri şi │
│ │PENTRU ACTIVITĂŢI ŞI │ │ │ │curbe, frâne │
│ │PARTICIPARE │ │ │ │continue. │
│ │REFERITOARE LA │ │ │ │Handbike │
│ │MOBILITATE PERSONALĂ │ │ │ │(ataşabil │
│ │ŞI TRANSPORT │ │ │ │fotoliului │
│ │Produse destinate să │ │ │ │rulant, ajută │
│ │susţină sau să │ │ │ │persoana │
│ │înlocuiască │12 07 Accesorii pentru │ │ │utilizatoare să│
│ │capacitatea unei │produse asistive de │ │ │devină │
│ │persoane de a se │mers │ │ │independentă în│
│ │deplasa în interior │Dispozitive proiectate │ │ │spaţiul │
│4 │sau în exterior, de a│pentru a fi utilizate │ │ │înconjurător) │
│ │se transfera dintr-un│cu dispozitivele de ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │loc în altul sau de a│mers cu un scop │ │Dispozitive │ │
│ │utiliza mijloace de │specific │ │de ridicare │ │
│ │transport personale │ │ │pentru a │ │
│ │sau publice │ │ │transfera o │ │
│ │Produse asistive │ │ │persoană fără│ │
│ │pentru controlul, │ │ │scaun cu │ │
│ │transportul, mutarea │ │ │rotile în │ │
│ │şi manipularea │ │ │interiorul │ │
│ │obiectelor şi │ │ │sau în afara │ │
│ │dispozitivelor │ │ │vehiculelor │ │
│ │ │ │ │Produse │Elevator │
│ │ │ │ │asistive │electric pentru│
│ │ │ │ │pentru │transferul unei│
│ │ │ │12 12 15 │transferul │persoane │
│ │ │ │12 12 18 │persoanei │tetraplegice │
│ │ │ │12 12 21 │aşezate în │din scaunul │
│ │ │ │ │scaun cu │rulant în │
│ │ │ │ │rotile în │maşină şi │
│ │ │ │ │interiorul │invers │
│ │ │ │ │sau în afara │ │
│ │ │ │ │vehiculelor │ │
│ │ │ │ │Produse │ │
│ │ │ │ │asistive │ │
│ │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │încărcarea │ │
│ │ │ │ │scaunului cu │ │
│ │ │ │ │rotile │ │
│ │ │ │ │(neocupat) pe│ │
│ │ │ │ │sau în │ │
│ │ │ │ │vehicule │ │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Sisteme │ │
│ │ │ │ │electrice de │ │
│ │ │ │ │transport │ │
│ │ │ │ │pentru │Liftkar – │
│ │ │ │ │urcatul │dispozitive de │
│ │ │ │12 17 03 │scărilor │urcat scări │
│ │ │ │12 18 12 │Scutere fără │pentru toate │
│ │ │ │ │motor │tipurile de │
│ │ │ │ │propulsate │scaun rulant │
│ │ │ │ │prin │ │
│ │ │ │ │împingerea cu│ │
│ │ │ │ │un picior │ │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │ │proiectate │
│ │ │ │ │ │pentru a fi │
│ │ │ │ │ │propulsate şi │
│ │ │ │ │ │direcţionate de│
│ │ │ │ │ │ocupant prin │
│ │ │ │ │ │împingerea cu │
│ │ │ │ │ │ambele mâini a │
│ │ │ │ │ │roţilor sau a │
│ │ │ │ │ │mânerelor de │
│ │ │ │ │ │acţionare a │
│ │ │ │ │ │roţilor │
│ │ │ │ │ │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │Scaune cu │roţi cu │
│ │ │ │ │roţi │acţionare pe │
│ │ │ │12 22 03 │bimanuale şi │faţă şi roţi cu│
│ │ │ │ │mânere de │acţionare pe │
│ │ │ │ │acţionare │spate. │
│ │ │ │ │ │Scaun rulant │
│ │ │ │ │ │activ, │
│ │ │ │ │ │recomandat │
│ │ │ │ │ │persoanelor cu │
│ │ │ │ │ │mobilitate a │
│ │ │ │ │ │trenului │
│ │ │ │ │ │superior de la │
│ │ │ │ │ │moderat la │
│ │ │ │ │ │foarte bună. │
│ │ │12 17 Diverse vehicule │ │ │Este │
│ │ │motorizate │ │ │confecţionat │
│ │ │12 18 Tricicluri │ │ │din materiale │
│ │ │12 22 Scaune cu roţi │ │ │ultrauşoare (de│
│ │ │manuale │ │ │exemplu, │
│ │ │Dispozitive care │ │ │carbon) │
│ │ │asigură mobilitatea ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │prin intermediul │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │roţilor cu un sistem de│ │ │proiectate │
│ │ │sprijin al şezutului │ │ │pentru a fi │
│ │ │pentru o persoană cu │ │ │propulsate şi │
│ │ │limitare a mobilităţii │ │ │direcţionate de│
│ │ │şi care permite unui │ │ │ocupant │
│ │ │ocupant sau unui │ │ │folosind o │
│ │ │asistent să furnizeze │ │ │singură mână │
│ │ │energie de operare │ │Scaune cu │Sunt incluse, │
│ │ │Sunt incluse, de │ │roţi cu │de exemplu, │
│ │ │exemplu, verticalizator│12 22 09 │antrenare │scaune cu roţi │
│ │ │care permite unei │ │manuală de o │cu acţionare │
│ │ │persoane să se ridice │ │singură parte│manuală, │
│ │ │şi să menţină │ │ │unilaterală, cu│
│ │ │ortostatismul, scaune │ │ │o singură mână,│
│ │ │cu roţi, manuale, │ │ │prin sistem │
│ │ │pentru posturare în │ │ │bielă-manivelă,│
│ │ │clinostatism, scaun cu │ │ │scaun cu roţi │
│ │ │roţi pentru zăpadă, │ │ │acţionat │
│ │ │scaun cu roţi pentru │ │ │unilateral, cu │
│ │ │plajă, scaun cu roţi │ │ │mâner de │
│ │ │pentru uzul în piscină,│ │ │acţionare. │
│ │ │scaun cu roţi cu saşiu ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Ocupantul │
│ │ │ │ │ │operează │
│ │ │ │ │ │scaunul cu roţi│
│ │ │ │ │ │printr-o │
│ │ │ │ │ │combinaţie │
│ │ │ │ │ │între energia │
│ │ │ │ │ │corpului uman │
│ │ │ │ │ │şi energia │
│ │ │ │ │ │electrică, unde│
│ │ │ │ │ │activarea prin │
│ │ │ │ │ │energie │
│ │ │ │ │ │electrică este │
│ │ │ │ │ │aplicată │
│ │ │ │ │Scaune cu │printr-un │
│ │ │ │ │roţi │moment de │
│ │ │ │12 22 12 │antrenate │forţă, distanţă│
│ │ │ │ │manual şi │sau forţă, │
│ │ │ │ │electric │aplicat la │
│ │ │ │ │ │mâner/mânere. │
│ │ │ │ │ │Fotoliu rulant │
│ │ │ │ │ │de poziţionare,│
│ │ │ │ │ │dispozitiv ce │
│ │ │ │ │ │ajută persoana │
│ │ │ │ │ │să îşi │
│ │ │ │ │ │poziţioneze │
│ │ │ │ │ │membrele │
│ │ │ │ │ │individual, pe │
│ │ │ │ │ │diferite │
│ │ │ │ │ │unghiuri pe │
│ │ │ │ │ │verticală şi │
│ │ │ │ │ │orizontală │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │ │proiectate │
│ │ │ │ │ │pentru a fi │
│ │ │ │ │Scaune cu │propulsate şi │
│ │ │ │12 22 15 │roţi │direcţionate │
│ │ │ │ │acţionate cu │prin contactul │
│ │ │ │ │piciorul │dintre piciorul│
│ │ │ │ │ │/picioarele │
│ │ │ │ │ │ocupantului şi │
│ │ │ │ │ │podea │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │ │acţionate │
│ │ │ │ │ │electric cu │
│ │ │ │ │ │controlul │
│ │ │ │ │ │mecanic al │
│ │ │ │ │ │direcţiei prin │
│ │ │ │ │ │schimbarea │
│ │ │ │ │ │orientării │
│ │ │ │ │ │roţii de │
│ │ │ │ │ │antrenare, fără│
│ │ │ │ │ │sursă de │
│ │ │ │ │ │energie │
│ │ │ │ │ │electrică Sunt │
│ │ │ │ │Scaune cu │incluse, de │
│ │ │ │ │roţi │exemplu, │
│ │ │ │ │acţionate │scutere │
│ │ │ │12 23 03 │electric cu │electrice şi │
│ │ │ │ │direcţionare │trotinete │
│ │ │ │ │manuală │electrice. │
│ │ │ │ │ │Handbike │
│ │ │ │ │ │electric │
│ │ │12 23 Scaune cu roţi │ │ │(dispozitiv │
│ │ │acţionate electric │ │ │ataşabil │
│ │ │Dispozitive care │ │ │fotoliului │
│ │ │asigură mobilitatea │ │ │rulant, ajută │
│ │ │prin intermediul │ │ │persoana │
│ │ │roţilor cu un sistem de│ │ │utilizatoare să│
│ │ │sprijin al şezutului │ │ │devină │
│ │ │pentru o persoană cu │ │ │independentă în│
│ │ │limitare a mobilităţii;│ │ │spaţiul │
│ │ │puterea motorului este │ │ │înconjurător, │
│ │ │derivată doar dintr-o │ │ │în afara │
│ │ │sursă de energie │ │ │locuinţei) │
│ │ │electrică sau doar ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │dintr-o sursă de │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │energie de combustie. │ │ │acţionate │
│ │ │ │ │ │electric cu │
│ │ │ │ │ │controlul │
│ │ │ │ │ │electronic al │
│ │ │ │ │ │direcţiei │
│ │ │ │ │ │acţionat de │
│ │ │ │ │ │ocupant │
│ │ │ │ │Scaune cu │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │roţi │de exemplu, │
│ │ │ │ │acţionate │scaune cu roţi │
│ │ │ │12 23 06 │electric cu │autobalansoare.│
│ │ │ │ │direcţionare │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │electronică │acţionate │
│ │ │ │ │ │electric cu │
│ │ │ │ │ │controlul │
│ │ │ │ │ │electric │
│ │ │ │ │ │acţionat de │
│ │ │ │ │ │asistent │
│ │ │ │ │ │Scaun rulant │
│ │ │ │ │ │electric cu │
│ │ │ │ │ │control la │
│ │ │ │ │ │bărbie │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Scaune cu │Scaune cu roţi │
│ │ │ │ │roţi │acţionate │
│ │ │Sunt incluse, de │ │acţionate │electric │
│ │ │exemplu, verticalizator│12 23 12 │electric cu │manevrate de │
│ │ │care permite unei │ │controlul │asistent │
│ │ │persoane să se ridice │ │electric │printr-un │
│ │ │şi să menţină │ │acţionat de │control │
│ │ │ortostatismul, scaune │ │asistent │electronic │
│ │ │cu roţi, manuale, ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │pentru posturare în │ │ │Scaune cu roţi │
│ │ │clinostatism, scaun cu │ │ │acţionate │
│ │ │roţi cu sistem de │ │Scaune cu │electric care │
│ │ │ridicare sau înclinare │ │roţi │furnizează │
│ │ │spaţială a scaunului, │ │acţionate │urcarea şi │
│ │ │scaune cu roţi pentru │12 23 15 │electric │coborârea │
│ │ │zăpadă, scaune cu roţi │ │pentru │scărilor în │
│ │ │pentru plajă, scaune cu│ │urcarea │siguranţă, cu │
│ │ │roţi cu saşiu. │ │scărilor │ocupant, şi │
│ │ │ │ │ │este operat de │
│ │ │ │ │ │ocupant │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │transportul pe │
│ │ │ │ │ │distanţă scurtă│
│ │ │ │ │ │al unei │
│ │ │ │ │ │persoane în │
│ │ │ │ │ │poziţia aşezat,│
│ │ │ │ │ │acţionate şi │
│ │ │ │ │ │controlate de │
│ │ │ │12 27 04 │Scaune de │un asistent │
│ │ │ │ │transport │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │scaune de │
│ │ │ │ │ │evacuare de │
│ │ │ │ │ │urgenţă, scaune│
│ │ │ │ │ │de transport │
│ │ │ │ │ │adaptate pentru│
│ │ │ │ │ │urcarea sau │
│ │ │ │ │ │coborârea │
│ │ │ │ │ │scărilor. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive cu │
│ │ │ │ │ │roţi pentru │
│ │ │ │ │ │transportul │
│ │ │ │ │ │unei persoane │
│ │ │ │ │ │sau mai multor │
│ │ │12 27 Diverse vehicule │ │ │persoane într-o│
│ │ │acţionate de energie │ │ │poziţie culcat │
│ │ │umană │ │ │sau aşezat, │
│ │ │ │ │ │proiectate │
│ │ │ │ │ │pentru a fi │
│ │ │ │ │Automobile │împinse şi │
│ │ │ │ │tip buggie │dirijate de un │
│ │ │ │12 27 07 │pentru adulţi│asistent │
│ │ │ │ │(mobility │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │scooter) │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │automobilele │
│ │ │ │ │ │tip buggie │
│ │ │ │ │ │pentru adulţi. │
│ │ │ │ │ │Automobile/ │
│ │ │ │ │ │vehicul │
│ │ │ │ │ │electric │
│ │ │ │ │ │special │
│ │ │ │ │ │conceput pentru│
│ │ │ │ │ │persoanele cu │
│ │ │ │ │ │dizabilităţi │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │care sunt │
│ │ │ │ │Dispozitive │propulsate de │
│ │ │ │ │mobile cu │ocupant │
│ │ │ │12 27 24 │propulsie │folosind │
│ │ │ │ │manuală │braţele şi sunt│
│ │ │ │ │ │utilizate numai│
│ │ │ │ │ │în poziţie │
│ │ │ │ │ │verticală │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Lift electric │
│ │ │ │ │ │transfer – │
│ │ │12 36 Produse asistive │ │ │ajută │
│ │ │pentru ridicarea │ │ │utilizatorul la│
│ │ │persoanelor │ │ │transferul din │
│ │ │ │ │ │pat în scaunul │
│ │ │ │ │ │rulant │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive de │
│ │ │ │ │ │navigaţie sau │
│ │ │ │ │ │de identificare│
│ │ │ │ │Bastoane │a │
│ │ │ │12 39 03 │tactile sau │împrejurimilor │
│ │ │ │ │bastoane albe│folosite de o │
│ │ │ │ │ │persoană cu │
│ │ │ │ │ │deficienţe de │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │electronice de │
│ │ │ │ │Produse │ghidare care │
│ │ │ │ │asistive │furnizează │
│ │ │ │12 39 06 │pentru │informaţii │
│ │ │12 39 Produse asistive │ │orientare │pentru a │
│ │ │pentru orientare │ │electronică │determina │
│ │ │Dispozitive de │ │ │poziţia │
│ │ │navigaţie, ghidare, │ │ │relativă într-o│
│ │ │identificare sau │ │ │anumită arie │
│ │ │recunoaştere a mediului├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │înconjurător │ │ │Dispozitive de │
│ │ │Materiale tactile │ │ │ghidare care │
│ │ │pentru pardoseli şi │ │ │produc un sunet│
│ │ │scări │ │ │sau un mesaj │
│ │ │ │ │ │pentru a │
│ │ │ │ │ │orienta o │
│ │ │ │ │ │persoană cu o │
│ │ │ │ │Produse │deficienţă │
│ │ │ │ │asistive │vizuală │
│ │ │ │12 39 09 │pentru │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │navigare │de exemplu, │
│ │ │ │ │acustică │balize de │
│ │ │ │ │ │sunet, inclusiv│
│ │ │ │ │ │baston cu │
│ │ │ │ │ │ultrasunete – │
│ │ │ │ │ │în funcţie de │
│ │ │ │ │ │orientare în │
│ │ │ │ │ │spaţiu prin │
│ │ │ │ │ │intermediul │
│ │ │ │ │ │ultrasunetelor.│
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive de │
│ │ │ │ │ │ghidare pentru │
│ │ │ │ │ │a furniza │
│ │ │ │12 39 12 │Busole │informaţii │
│ │ │ │ │ │despre │
│ │ │ │ │ │direcţiile │
│ │ │ │ │ │nord, est, sud │
│ │ │ │ │ │şi vest │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive de │
│ │ │ │ │ │ghidare care │
│ │ │ │12 39 15 │Hărţi tactile│asigură │
│ │ │ │ │ │orientarea pe o│
│ │ │ │ │ │hartă prin │
│ │ │ │ │ │atingere │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Materiale │
│ │ │ │ │ │fabricate să │
│ │ │ │ │ │furnizeze │
│ │ │ │ │ │informaţii │
│ │ │ │ │Materiale de │despre │
│ │ │ │12 39 18 │orientare │orientare prin │
│ │ │ │ │tactile │atingere │
│ │ │ │ │ │Sunt incluse, │
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │suprafeţe │
│ │ │ │ │ │structurate. │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Paturi cu una │
│ │ │ │ │ │sau mai multe │
│ │ │ │ │ │secţiuni ale │
│ │ │ │ │Paturi şi │platformei │
│ │ │ │ │platforme │pentru │
│ │ │ │ │detaşabile │susţinerea │
│ │ │ │ │pentru paturi│saltelei, care │
│ │ │ │18 12 07 │/platforme │poate fi │
│ │ │ │ │pentru │reglată în │
│ │ │ │ │susţinerea │înălţime sau │
│ │ │ │ │saltelelor cu│unghi; │
│ │ │ │ │reglare │reglajele sunt │
│ │ │ │ │manuală │efectuate │
│ │ │ │ │ │manual de către│
│ │ │ │ │ │ocupant sau de │
│ │ │ │ │ │un asistent. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Paturi cu una │
│ │ │ │ │ │sau mai multe │
│ │ │ │ │ │secţiuni ale │
│ │ │18 12 Paturi şi │ │ │platformei │
│ │ │echipamente pentru pat │ │ │pentru │
│ │ │Sunt incluse, de │ │Paturi şi │susţinerea │
│ │ │exemplu, paturi cu │ │platforme │saltelei, care │
│ │ │poziţia corpului │ │detaşabile │poate fi │
│ │18 MOBILIER, SISTEME │reglabilă şi │ │pentru paturi│reglată în │
│ │DE FIXARE ŞI ALTE │nereglabilă, platforme │18 12 10 │/platforme │înălţime sau │
│ │PRODUSE ASISTIVE │detaşabile pentru pat/ │ │pentru │unghi; │
│ │PENTRU A SUSŢINE │platforme pentru │ │susţinerea │reglajele sunt │
│ │ACTIVITĂŢI │susţinerea saltelelor. │ │saltelelor cu│efectuate de un│
│ │DESFĂŞURATE ÎN MEDII │ │ │reglare │mecanism │
│ │INTERIOARE ŞI │ │ │electrică │acţionat │
│ │EXTERIOARE AMENAJATE │ │ │ │electric │
│ │DE OM │ │ │ │comandat de │
│ │Mobilier şi alte │ │ │ │către ocupant │
│ │produse care pot fi │ │ │ │sau de un │
│ │plasate, încorporate │ │ │ │asistent. │
│5 │sau adăugate pentru │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │realizarea unui mediu│ │ │ │Elemente mobile│
│ │care să faciliteze │ │ │ │pentru │
│ │mişcarea şi │ │ │ │ajustarea │
│ │poziţionarea, │ │ │ │înălţimii pe │
│ │inclusiv intrarea şi │ │ │ │care se poate │
│ │ieşirea, în zone │ │18 12 12 │Elevatoare │monta un pat │
│ │construite pentru uz │ │ │pentru paturi│standard şi │
│ │public şi privat │ │ │ │care poate fi │
│ │Sunt incluse, de │ │ │ │astfel utilizat│
│ │exemplu, produse │ │ │ │ca un pat │
│ │pentru stat aşezat, │ │ │ │reglabil pe │
│ │în picioare sau │ │ │ │înălţime │
│ │culcat. ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │18 30 Produse asistive │ │ │Dispozitive de │
│ │ │pentru accesibilitate │ │ │ridicare care │
│ │ │verticală │ │ │au un scaun │
│ │ │Dispozitive de ridicare│ │Elevator de │ataşat la una │
│ │ │pentru a transfera o │18 30 10 │scară cu │sau mai multe │
│ │ │persoană fără scaun cu │ │scaun │şine care │
│ │ │rotile în interiorul │ │ │urmăresc forma/│
│ │ │sau în afara │ │ │unghiul scării │
│ │ │vehiculelor │ │ │ │
│ │ │Produse asistive pentru├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │transferul persoanei │ │ │Dispozitive de │
│ │ │aşezate în scaun cu │ │ │ridicare care │
│ │ │rotile în interiorul │ │ │au o platformă │
│ │ │sau în afara │ │ │ataşată la una │
│ │ │vehiculelor │ │ │sau mai multe │
│ │ │Produse asistive pentru│ │ │şine care │
│ │ │încărcarea scaunului cu│ │Elevator de │urmăresc forma/│
│ │ │rotile (neocupat) pe │18 30 11 │scară cu │unghiul scării │
│ │ │sau în vehicule │ │platformă │Sunt incluse, │
│ │ │Sisteme electrice de │ │ │de exemplu, │
│ │ │transport pentru │ │ │elevatoarele de│
│ │ │urcatul scărilor │ │ │scară pentru │
│ │ │Produse asistive pentru│ │ │scaune cu │
│ │ │ridicarea persoanelor │ │ │rotile. │
│ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │22 03 Produse asistive │ │ │ │
│ │ │pentru vedere │ │ │ │
│ │ │Acestea includ, de │ │ │ │
│ │ │exemplu, dispozitive de│ │ │ │
│ │ │mărire. │ │ │ │
│ │ │Produse destinate să │ │ │ │
│ │ │vină în sprijinul şi să│ │ │ │
│ │ │înlocuiască capacitatea│ │ │ │
│ │ │unei persoane de a │ │ │ │
│ │ │primi, transmite, │ │ │ │
│ │ │produce şi procesa │ │ │ │
│ │ │informaţii în diferite │ │Ochelari de │ │
│ │ │forme, care includ │ │mărire, │Dispozitive │
│ │ │comunicarea prin │ │lentile şi │care măresc │
│ │ │limbaj, semnele şi │22 03 09 │sisteme de │imaginea unui │
│ │ │simbolurile, primirea │ │lentile │obiect Software│
│ │ │şi producerea de │ │pentru │special ieşire │
│ │ │mesaje, susţinerea │ │mărirea │ │
│ │ │conversaţiilor şi │ │imaginii │ │
│ │ │utilizarea │ │ │ │
│ │ │dispozitivelor şi │ │ │ │
│ │ │tehnicilor de │ │ │ │
│ │ │comunicare │ │ │ │
│ │ │Acestea includ, de │ │ │ │
│ │ │exemplu, dispozitive │ │ │ │
│ │ │pentru vedere, auzire, │ │ │ │
│ │ │citire, scriere, │ │ │ │
│ │ │telefonie, semnalizare │ │ │ │
│ │ │şi alarmă, tehnologia │ │ │ │
│ │ │informaţiei. │ │ │ │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Aparat │
│ │ │ │ │ │audititiv │
│ │22 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │recomandat în │
│ │PENTRU MANAGEMENTUL │ │ │ │hipoacuzie │
│ │COMUNICAŢIILOR ŞI │ │ │ │uşoară-severă, │
│ │INFORMAŢIILOR │ │ │Aparat │cu minimum 3 │
│ │Produse destinate să │ │ │auditiv │programe │
│ │vină în sprijinul şi │ │ │wireless (FM)│(apropiere, │
│ │să înlocuiască │ │ │ │depărtare, │
│ │capacitatea unei │ │ │ │vorbit la │
│ │persoane de a primi, │ │ │ │telefon) şi │
│ │transmite, produce şi│ │ │ │conectivitate │
│ │procesa informaţii în│ │ │ │wireless │
│ │diferite forme, care │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │includ comunicarea │ │ │ │Dispozitive │
│ │prin limbaj, semnele │ │ │ │care │
│ │şi simbolurile, │22 06 Produse asistive │ │Aparate │recepţionează, │
│6 │primirea şi │auditive │22 06 18 │auditive │amplifică şi │
│ │producerea de mesaje,│Dispozitive care │ │tactile │transformă │
│ │susţinerea │concentrează, amplifică│ │ │sunetele în │
│ │conversaţiilor şi │şi modulează sunetul │ │ │semnale tactile│
│ │utilizarea │pentru persoane cu ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │dispozitivelor şi │deficienţe de auz │ │ │Dispozitive de │
│ │tehnicilor de │Acestea includ, de │ │Aparate │asistare a │
│ │comunicare │exemplu, aparate │ │auditive │auzului prin │
│ │Acestea includ, de │auditive cu mascare │22 06 21 │utilizate │stimularea │
│ │exemplu, dispozitive │încorporată a │ │împreună cu │receptorilor │
│ │pentru vedere, │tinitusului, │ │implanturi │implantaţi, de │
│ │auzire, citire, │dispozitive cu buclă de│ │ │exemplu, în │
│ │scriere, telefonie, │inducţie. │ │ │urechea internă│
│ │semnalizare şi │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │alarmă, tehnologia │ │ │ │Acestea includ,│
│ │informaţiei. │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │conexiuni │
│ │ │ │ │ │audio, │
│ │ │ │ │ │adaptoare de │
│ │ │ │ │Accesorii │ochelari, │
│ │ │ │ │pentru │telecomenzi │
│ │ │ │22 06 27 │produse │pentru aparate │
│ │ │ │ │asistive │auditive, │
│ │ │ │ │auditive │software, │
│ │ │ │ │ │baterii, │
│ │ │ │ │ │baterii │
│ │ │ │ │ │reîncărcabile, │
│ │ │ │ │ │încărcătoare de│
│ │ │ │ │ │baterii. │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Acestea includ,│
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │maşini de scris│
│ │ │ │ │ │manuale, │
│ │ │ │22 12 15 │Maşini de │electrice, │
│ │ │22 12 Produse asistive │ │scris │maşini de scris│
│ │ │pentru desenare şi │ │ │cu voce şi │
│ │ │scriere │ │ │Braille, maşini│
│ │ │Dispozitive care ajută │ │ │de scris cu │
│ │ │o persoană să transmită│ │ │memorie. │
│ │ │informaţii prin ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │producerea de cifre, │ │ │Acestea includ,│
│ │ │simboluri sau limbaj │ │Dispozitive │de exemplu, │
│ │ │ │ │portabile │dispozitive │
│ │ │ │22 12 21 │Braille │portabile fără │
│ │ │ │ │pentru luare │funcţie de │
│ │ │ │ │de notiţe │afişare, cu │
│ │ │ │ │ │operare manuală│
│ │ │ │ │ │şi electronică.│
├────┼─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Software pentru│
│ │ │ │ │ │editare, │
│ │ │ │ │ │organizare şi │
│ │ │ │ │ │stocare de │
│ │ │ │ │ │text, inclusiv │
│ │ │ │ │ │notiţe │
│ │ │ │ │ │matematice şi │
│ │ │ │ │ │ştiinţifice, │
│ │ │ │ │ │cum ar fi │
│ │ │ │ │ │editor │
│ │ │ │ │ │documente, │
│ │ │ │ │ │editor de text │
│ │ │ │ │ │creat pentru │
│ │ │ │ │ │control │
│ │ │ │ │ │alternativ sau │
│ │ │ │ │ │accesorii │
│ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │procesatoare de│
│ │ │ │ │ │text │
│ │ │ │ │ │Acestea includ,│
│ │ │ │ │ │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │software pentru│
│ │ │ │ │ │utilizarea │
│ │ │ │ │ │scrierii │
│ │ │ │ │ │Braille, bănci │
│ │ │ │ │ │de cuvinte, │
│ │ │ │ │ │liste de │
│ │ │ │ │ │cuvinte, │
│ │ │ │ │ │program de │
│ │ │ │ │ │verificare │
│ │ │ │ │ │ortografică. │
│ │ │ │ │ │Echipamente │
│ │ │ │ │ │purtătoare care│
│ │ │ │ │ │utilizează │
│ │ │ │ │Editoare de │inteligenţă │
│ │ │ │22 12 24 │text │artificială: │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │recunoaştere a │
│ │ │ │ │ │scrisului de │
│ │ │ │ │ │tipar, a │
│ │ │ │ │ │culorilor, │
│ │ │ │ │ │recunoaştere │
│ │ │ │ │ │facială şi │
│ │ │ │ │ │transformare a │
│ │ │ │ │ │conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │în informaţii │
│ │ │ │ │ │auditive │
│ │ │ │ │ │Software cu │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │citit a │
│ │ │ │ │ │conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │afişat pe │
│ │ │ │ │ │ecranul │
│ │ │ │ │ │calculatorului;│
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │utilizare a │
│ │ │ │ │ │calculatorului │
│ │ │ │ │ │şi transformare│
│ │ │ │ │ │a conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │în output │
│ │ │ │ │ │auditiv; │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │mărire a │
│ │ │ │ │ │conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │afişat pe │
│ │ │ │ │ │ecranul │
│ │ │ │ │ │calculatorului │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitive │
│ │ │ │ │ │pentru citirea │
│ │ │ │ │ │şi │
│ │ │ │ │ │transformarea │
│ │ │ │ │ │textului scris │
│ │ │ │ │ │în forme │
│ │ │ │ │ │alternative de │
│ │ │ │ │ │comunicare │
│ │ │22 30 Produse asistive │ │ │vizuală, │
│ │ │pentru citire │ │ │auditivă şi │
│ │ │Produse asistive pentru│ │Maşini care │tactilă │
│ │ │mărirea şi reglarea │22 30 21 │citesc │Echipamente │
│ │ │razei şi unghiului │ │caractere │scaner şi │
│ │ │câmpului vizual │ │ │cititor – │
│ │ │ │ │ │descriere: │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │scanare a │
│ │ │ │ │ │documentelor şi│
│ │ │ │ │ │transformare a │
│ │ │ │ │ │conţinutului │
│ │ │ │ │ │informaţional │
│ │ │ │ │ │afişat în │
│ │ │ │ │ │output auditiv │
│ │ ├───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Acestea includ,│
│ │ │ │22 36 03 │Tastaturi │de exemplu, │
│ │ │ │ │ │tastaturi │
│ │ │ │ │ │Braille. │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Mouse acţionat │
│ │ │ │ │ │cu buzele, de │
│ │ │ │ │ │tip joystick cu│
│ │ │ │ │ │sistem │
│ │ │22 36 Dispozitive │ │ │sip’n’puff, │
│ │ │intrare pentru │ │Mouse │care oferă │
│ │ │calculatoare │ │ │posibilitatea │
│ │ │Calculatoare şi │ │ │utilizatorului │
│ │ │terminale │ │ │de a folosi/ │
│ │ │Dispozitive ieşire │ │ │lucra cu │
│ │ │pentru calculatoare. │ │ │precizie pe un │
│ │ │ │ │ │PC/laptop │
│ │ │ ├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Dispozitiv cu │
│ │ │ │ │ │infraroşii care│
│ │ │ │ │ │permite │
│ │ │ │ │Urmăritor de │utilizatorului │
│ │ │ │ │ochi │să folosească │
│ │ │ │ │ │computerul doar│
│ │ │ │ │ │prin mişcările │
│ │ │ │ │ │ochilor │
│ ├─────────────────────┼───────────────────────┼─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Produse │
│ │ │ │ │ │alimentate cu │
│ │ │ │ │ │tensiune, │
│ │24 PRODUSE ASISTIVE │ │ │ │controlate de │
│ │PENTRU CONTROLUL, │ │ │ │către │
│ │TRANSPORTUL, MUTAREA │ │ │ │utilizator cu, │
│ │ŞI MANEVRAREA │24 18 Produse asistive │ │ │de exemplu, un │
│ │OBIECTELOR ŞI A │pentru asistarea sau │ │ │joystick (mâner│
│ │DISPOZITIVELOR │înlocuirea funcţiei │ │ │de comandă), │
│ │Produse destinate │braţului, a mâinii, a │24 18 30 │Manipulatoare│care │
│ │pentru facilitarea │degetelor sau a unei │ │robotizate │înlocuieşte │
│ │activităţilor sau a │combinaţii ale acestor │ │ │funcţiile │
│ │sarcinilor unei │funcţii │ │ │braţului, ale │
│ │persoane care │ │ │ │mâinii şi ale │
│ │necesită mutarea sau │ │ │ │degetelor, │
│ │manipularea unui │ │ │ │pentru a │
│ │obiect │ │ │ │atinge, a apuca│
│ │ │ │ │ │şi a mişca │
│ │ │ │ │ │obiecte în │
│ │ │ │ │ │spaţiu │
└────┴─────────────────────┴───────────────────────┴─────────┴─────────────┴───────────────┘
ANEXA 2
la procedură
CERERE
pentru acordarea voucherului
Către
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ……………….
Domnule director general,
Subsemnatul(a) ………………………………………….., legitimat(ă) prin CI/CN seria …… nr. ………., domiciliat(ă) în localitatea/sectorul ………………………….., judeţul ………………………., str. ………………………… nr. ……, bl. ……, sc. ……, ap. ……, posesor/posesoare al/a certificatului de încadrare în grad de handicap nr. …………. din data ………………….., termen de valabilitate …………………, eliberat de către ………………………………………….
După caz:
Reprezentat de către:
Numele şi prenumele …………………………………………………………………….., în calitate de ………………………………………….., legitimat(ă) prin CI/BI seria …… nr. ………………, domiciliat(ă) în localitatea/sectorul ……………………………., judeţul ………………………….., str. ………………………………………… nr. …….., bl. ……, sc. …., ap. ……. .
Solicit emiterea voucherului pentru achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, conform recomandării medicale pentru acordarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces.
La prezenta cerere anexez:
– copie BI/CI;
– copie certificat de încadrare în grad de handicap;
– recomandarea medicului specialist.
Declar pe propria răspundere că informaţiile prezentate sunt reale. În caz contrar mă supun potrivit legii pentru inexactitatea informaţiilor prezentate.
Îmi exprim acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Data, …………….
Semnătură solicitant^1/
^1 După caz, persoana care reprezintă persoana cu handicap.
ANEXA 3
la procedură
RECOMANDARE
privind acordarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces
– model –
Nr. ……./………..*)
*) Se va completa cu numărul din registrul de consultaţii/foaia de observaţie.
Unitatea medicală ………………………
Adresa………………………
[] CMI
[] Ambulatoriu
[] Spital
Nume, prenume medic ……………………………….
Cod parafă medic …………………
Specialitatea medicului …………………
Date contact medic:
– telefon/fax …………………..
– e-mail medic ……………………….
1. Numele şi prenumele persoanei cu dizabilităţi …………………………………………
2. Data naşterii ………………………………….
3. Domiciliul …………………………………….
4. Codul numeric personal al persoanei cu dizabilităţi ……………….
5. Cod diagnostic (inclusiv al bolilor asociate) …………………………
6. Denumirea şi tipul de tehnologii/dispozitive asistive/tehnologii de acces (din anexa nr. 1 la procedură): ………………………………….
Data emiterii recomandării ………………………
Semnătura (olografă sau electronică, după caz) şi parafa medicului …………………………..
NOTĂ:
Recomandarea are o valabilitate de 12 luni.
—-
Informare – Modificarea Certificatului de incadrare in grad de handicap
HOTĂRÂRE nr. 927 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.005 din 14 decembrie 2016
Data intrării în vigoare:
14 Decembrie 2016
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. I
Metodologia privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 1 mai 2008, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 6 alineatul (6), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:
„a) se depune de către persoana solicitantă, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist, organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap sau, în lipsa acestora, de către orice persoană care o reprezintă, la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă sau la registratura DGASPC;
b) în cazul persoanelor care solicită reevaluarea, se depune cu 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad de handicap;”
2. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Constituirea şi componenţa nominală a comisiei de evaluare se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv prin hotărâre a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, cu respectarea prevederilor art. 85 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale celorlalte prevederi legale în vigoare.”
3. La articolul 9, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv preşedintele, au dreptul, potrivit art. 85 alin. (7) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la o indemnizaţie de şedinţă, echivalentă cu 1% din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti. Plata indemnizaţiei se suportă din bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.”
4. La articolul 13, alineatele (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:
„(2) Certificatele de încadrare în grad de handicap pot fi contestate, potrivit art. 87 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în maximum 30 de zile de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare Comisia superioară.
…………………………………………………………………
(4) Contestaţiile se soluţionează prin decizii emise de Comisia superioară, în termen de 60 de zile lucrătoare de la înregistrarea în Registrul de evidenţă al acesteia.”
5. La articolul 14, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 14. – (1) Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată din punct de vedere metodologic, potrivit art. 90^2 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către Comisia superioară, care funcţionează în structura Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.”
6. Anexa nr. 1 la metodologie se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.
ART. II
Certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri rămân valabile până la sfârşitul perioadei de valabilitate.
ART. III
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, comisiile de evaluare au obligaţia să înlocuiască certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap, cu termen de valabilitate permanent, eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu certificate de încadrare în grad de handicap în conformitate cu anexa la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOŞ
Contrasemnează:
—————-
Ministrul muncii, familiei, protecţiei
sociale şi persoanelor vârstnice,
Dragoş-Nicolae Pîslaru
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale şi administraţiei publice,
Vasile Dîncu
Ministrul finanţelor publice,
Anca Dana Dragu
Bucureşti, 8 decembrie 2016.
Nr. 927.
Hotărârea nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale o puteti vizualiza pe linkul :
http://lege5.ro/
LEGE nr. 225 din 24 iulie 2015
privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 28 iulie 2015
Data intrarii in vigoare : 31 iulie 2015
Forma actualizata va fi valabila la data de : 31 iulie 2015
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ARTICOL UNIC
(1) Se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată începând cu 1 ianuarie 2012 şi până la data intrării în vigoare a prevederilor art. I pct. 17 şi 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobată prin Legea nr. 178/2015, de către următoarele categorii de persoane fizice:
- a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă au fost elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi. Dacă au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru aceste venituri nu se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate;
- b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care au provenit din sistemul de protecţie a copilului. Dacă au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură şi pentru cele acordate în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aceste venituri nu se anulează contribuţia de asigurări sociale de sănătate;
- c) soţul, soţia şi părinţii care nu au avut venituri proprii şi care se aflau în întreţinerea unei persoane asigurate, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariul minim brut pe ţară stabilit în baza 296^32 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile acordate în baza acestor legi sau, după caz, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariul de bază minim brut pe ţară stabilit în baza art. 296^32 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu au realizat alte categorii de venituri pentru care s-a datorat contribuţia;
- e) persoanele cu handicap, pentru veniturile acordate în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariu de bază minim brut pe ţară stabilit în baza 296^32 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu au realizat alte categorii de venituri pentru care s-a datorat contribuţia;
- f) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariul de bază minim brut pe ţară stabilit în baza 296^32 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu au realizat venituri asupra cărora s-a datorat contribuţia;
- g) femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au realizat venituri asupra cărora s-a datorat contribuţia sau au avut venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, pentru venitul bază de calcul reprezentat de salariul minim brut pe ţară stabilit în baza 296^32 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În vederea încadrării în condiţiile privind realizarea de venituri prevăzute la alin. (1), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală lista persoanelor fizice înregistrate în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor din Platforma informatică din asigurările de sănătate, potrivit prevederilor art. 213 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Structura informaţiilor şi periodicitatea transmiterii acestora se stabilesc prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
(3) Persoanele fizice care se încadrează în prevederile alin. (1) şi nu beneficiază de anularea, din oficiu, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate potrivit alin. (1), vor prezenta organului fiscal competent documentul justificativ care atestă calitatea de asigurat fără plata contribuţiei, eliberat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin casele de asigurări de sănătate potrivit prevederilor art. 213 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), anularea contribuţiei se efectuează prin depunerea unei cereri, de către persoana fizică, la organul fiscal competent, la care se anexează documentul eliberat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin casele de asigurări de sănătate. Prevederile art. 70 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
(5) În cazul în care anterior intrării în vigoare a prezentei legi organul fiscal competent a emis şi comunicat decizia de impunere prin care a fost stabilit cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, acesta emite şi comunică, din oficiu, decizie de anulare a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, chiar dacă împotriva deciziei de impunere s-au exercitat ori nu căi de atac.
(6) În cazul în care anterior intrării în vigoare a prezentei legi organul fiscal competent a emis, dar nu a comunicat decizia de impunere prin care a fost stabilit cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, acesta nu mai comunică decizia de impunere, iar contribuţia se scade din evidenţa analitică pe plătitor pe bază de borderou de scădere.
(7) În cazul în care anterior intrării în vigoare a prezentei legi organul fiscal competent nu a emis decizia de impunere prin care să stabilească cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, acesta nu mai emite nicio decizie.
(8) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) care au efectuat plata contribuţiilor pentru care prezenta lege prevede anularea, au dreptul la restituirea sumelor achitate. Prevederile art. 117 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 24 iulie 2015.
Nr. 225.
—–
LEGE nr. 219 din 23 iulie 2015
privind economia socială
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 28 iulie 2015
Data intrarii in vigoare : 27 august 2015
Forma actualizata va fi valabila la data de : 27 august 2015
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege are ca obiect reglementarea domeniului economiei sociale, stabilirea măsurilor de promovare şi de sprijinire a economiei sociale.
(2) Prin prezenta lege se reglementează şi condiţiile de atestare, de către autorităţile publice, a întreprinderilor sociale şi a întreprinderilor sociale de inserţie.
ART. 2
(1) Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.
(2) Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.
ART. 3
(1) În sensul prezentei legi, întreprinderile sociale pot fi:
- a) societăţile cooperative de gradul I, care funcţionează în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată;
- b) cooperativele de credit, care funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
- c) asociaţiile şi fundaţiile, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
- d) casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, care funcţionează în baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată;
- e) casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt înfiinţate şi funcţionează în baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificările şi completările ulterioare;
- f) societăţile agricole, care funcţionează în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare;
- g) orice alte categorii de persoane juridice care respectă, conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, cumulativ, definiţia şi principiile economiei sociale prevăzute în prezenta lege.
(2) Pot fi întreprinderi sociale federaţiile şi uniunile persoanelor juridice prevăzute la alin. (1).
ART. 4
Economia socială se bazează pe următoarele principii:
- a) prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului;
- b) solidaritate şi responsabilitate colectivă;
- c) convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei colectivităţi;
- d) control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate;
- e) caracter voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
- f) personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile publice;
- g) alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.
ART. 5
(1) Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de muncă, implicarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil, prevăzut de prezenta lege, în activităţi cu caracter social şi/sau activităţi economice, facilitând accesul acestora la resursele şi serviciile comunităţii.
(2) Economia socială are următoarele obiective:
- a) consolidarea coeziunii economice şi sociale;
- b) ocuparea forţei de muncă;
- c) dezvoltarea serviciilor sociale.
(3) Îndeplinirea obiectivelor prevăzute la alin. (2) se realizează, în principal, prin următoarele activităţi de interes general:
- a) producerea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia;
- b) promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil;
- c) dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil;
- d) dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.
ART. 6
(1) În sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
- a) activitate de interes general – orice activitate din domeniul economic, cultural-artistic, social, educaţional, ştiinţific, al sănătăţii, sportului, locuirii, protecţiei mediului, menţinerii tradiţiilor, al cărei scop final este îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (2);
- b) activitate cu caracter social – activitate care urmăreşte interesul general, în realizarea nevoilor sociale ale grupurilor vulnerabile, a prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială şi a promovării incluziunii sociale;
- c) activitate economică – orice activitate generatoare de venit;
- d) întreprindere socială – orice persoană juridică de drept privat care desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale, care deţine un atestat de întreprindere socială şi respectă principiile prevăzute la art. 4;
- e) întreprindere socială de inserţie – întreprinderea socială care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1);
- f) atestat de întreprindere socială – forma prin care se recunoaşte contribuţia întreprinderilor sociale la dezvoltarea domeniului economiei sociale;
- g) marca socială – forma de certificare a întreprinderilor sociale de inserţie în scopul recunoaşterii contribuţiei directe a acestora la realizarea interesului general şi/sau la îmbunătăţirea situaţiei grupului vulnerabil;
- h) grup vulnerabil – persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, în conformitate cu prevederile 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.
(2) Apartenenţa la grupul vulnerabil se dovedeşte prin acte eliberate de autorităţi sau, după caz, alte categorii de persoane juridice cu competenţe în domeniu. Modalitatea de certificare a apartenenţei la grupul vulnerabil se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 7
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină activităţile de economie socială prin:
- a) recunoaşterea rolului întreprinderilor sociale prin acordarea atestatului de întreprindere socială;
- b) recunoaşterea rolului întreprinderilor sociale de inserţie prin acordarea mărcii sociale;
- c) dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a întreprinderilor sociale de inserţie;
- d) promovarea şi susţinerea dezvoltării resurselor umane din domeniul economiei sociale;
- e) participarea la activităţi de economie socială prin colaborare în diferite forme, potrivit legii;
- f) înfiinţarea de centre de informare şi consiliere în domeniul economiei sociale.
CAP. II
Întreprinderea socială
ART. 8
(1) Statutul de întreprindere socială se recunoaşte prin acordarea unui atestat de întreprindere socială, denumit în continuare atestat.
(2) Atestatul se acordă la solicitarea persoanelor juridice prevăzute la art. 3 pe baza actelor de înfiinţare şi funcţionare.
(3) Atestatul certifică scopul social al întreprinderii sociale şi conformarea acesteia la principiile enunţate la art. 4.
(4) Atestatul se acordă acelor întreprinderi sociale care dispun prin actele de înfiinţare şi funcţionare respectarea următoarelor criterii:
- a) acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
- b) alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
- c) se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
- d) aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.
(5) Atestatul se eliberează de către agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare agenţie de ocupare, prin compartimentul pentru economie socială, prevăzut la art. 24 alin. (2).
(6) Atestatul se acordă pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, dacă se face dovada că sunt respectate condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.
(7) Procedura de acordare a atestatului, precum şi condiţiile de suspendare sau retragere a acestuia se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 9
(1) Întreprinderea socială are următoarele obligaţii:
- a) de a comunica agenţiei de ocupare orice modificări ale actelor de înfiinţare sau constitutive, în termen de 15 zile de la modificare;
- b) de a comunica agenţiei de ocupare rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; compartimentul judeţean pentru economie socială are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
- c) de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, prevăzut la art. 27.
(2) Întreprinderile sociale se supun controlului cu privire la respectarea condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii, anual, pentru a se verifica respectarea criteriilor care au stat la baza eliberării atestatului de întreprindere socială.
(3) Controalele prevăzute la alin. (2) se realizează de către organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
CAP. III
Întreprinderea socială de inserţie
SECŢIUNEA 1
Definirea întreprinderii sociale de inserţie
ART. 10
(1) Întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială care:
- a) are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor;
- b) are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului prin inserţia socioprofesională a persoanelor defavorizate.
(2) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 11
(1) Întreprinderile sociale de inserţie au obligaţia de a asigura, pentru persoanele angajate, care fac parte din grupul vulnerabil, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia profesională şi socială.
(2) Măsurile de acompaniament pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de pregătire profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de muncă în funcţie de nevoile persoanelor, precum şi alte măsuri care au ca scop sprijinirea inserţiei profesionale şi sociale.
(3) În vederea asigurării măsurilor de acompaniament, întreprinderile sociale de inserţie colaborează cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean şi local, agenţiile de ocupare, centrele de furnizare de servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii şi consumatorii de droguri dependenţi, cu specialişti în domenii precum psihologie, asistenţă socială, adicţii, pedagogie, formare profesională, ocupare, medicină, medicina muncii, economie socială.
SECŢIUNEA a 2-a
Marca socială
ART. 12
Statutul de întreprindere socială de inserţie se certifică prin acordarea mărcii sociale.
ART. 13
(1) Marca socială cuprinde certificatul care atestă statutul de întreprindere socială de inserţie, cu o valabilitate de 3 ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală, care se aplică în mod obligatoriu asupra produselor realizate sau a lucrărilor executate ori a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu.
(2) Statutul de întreprindere socială de inserţie instituie următoarele obligaţii:
- a) de a comunica agenţiei de ocupare orice modificări ale actelor de înfiinţare sau constitutive, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; compartimentul judeţean pentru economie socială are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
- b) de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile financiare anuale în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, prevăzut la art. 27. Modelul extrasului situaţiilor financiare anuale se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice, la iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(3) Întreprinderile sociale de inserţie se supun controlului cu privire la respectarea condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii, anual, pentru a se verifica respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării mărcii sociale.
(4) Controalele prevăzute la alin. (3) se realizează de către organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
ART. 14
Procedurile de certificare şi acordare a mărcii sociale, a elementului specific de identitate vizuală, procedurile privind întocmirea Raportului social anual privind activitatea desfăşurată, precum şi condiţiile de suspendare, retragere sau anulare a mărcii sociale se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
SECŢIUNEA a 3-a
Finanţarea întreprinderilor sociale de inserţie şi mecanismele de sprijinire şi încurajare a acestora
ART. 15
Întreprinderile sociale de inserţie pot fi finanţate din surse publice şi/sau private, naţionale ori internaţionale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte sursele de finanţare.
ART. 16
Întreprinderile sociale de inserţie beneficiază de gratuitate pentru emiterea mărcii sociale şi înregistrarea în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale.
ART. 17
(1) Autoritatea contractantă, astfel cum aceasta este definită în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, are dreptul de a impune, în cadrul documentaţiei de atribuire, condiţii speciale, prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social, care trebuie realizate de operatorii economici pentru îndeplinirea contractului.
(2) În formularea condiţiilor speciale prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia respectării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 18
Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de consiliere gratuită la constituirea şi/sau la dezvoltarea afacerii, prin compartimentele de specialitate de la nivelul agenţiei de ocupare.
ART. 19
(1) Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de următoarele facilităţi din partea autorităţilor administraţiei publice locale:
- a) atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în domeniul public al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost acordată marca socială;
- b) sprijin, în promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în comunitate, precum şi în identificarea unor pieţe de desfacere a acestora;
- c) sprijin în promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia, prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural local;
- d) alte facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite acordate de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii.
(2) Pentru acordarea facilităţilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), autorităţile administraţiei publice locale îşi pot aproba în bugetele proprii sumele necesare.
ART. 20
Întreprinderile sociale de inserţie, care angajează tineri cu risc de marginalizare socială, astfel cum sunt aceştia definiţi în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate angajatori de inserţie şi beneficiază de facilităţile prevăzute de lege pentru această categorie de angajatori.
ART. 21
(1) Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de măsuri de sprijin, de natura ajutorului de stat, ce vor fi aprobate prin acte specifice, cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în materie de ajutor de stat.
(2) Măsurile de sprijin de natura ajutorului de stat pentru întreprinderile sociale de inserţie, prevăzute de prezenta lege, se vor acorda cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat şi vor fi implementate prin hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local.
(3) Întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia anual de programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor din sfera economiei sociale în conformitate cu prevederile art. 25^1 lit. d) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la Programele naţionale destinate finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii care se derulează de către autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 25^1 din Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedura de implementare pentru programele prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
ART. 22
Luna mai a fiecărui an este dedicată organizării diferitelor evenimente sau acţiuni de mediatizare a domeniului economiei sociale, având ca scop dezvoltarea locală şi cetăţenia activă, cooperarea şi solidaritatea socială, denumită luna promovării economiei sociale.
CAP. IV
Organizare instituţională
SECŢIUNEA 1
Compartimentul pentru economie socială
ART. 23
(1) În cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se înfiinţează un compartiment la nivelul Direcţiei politici de ocupare competenţe şi mobilitate profesională, cu atribuţii în elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul economiei sociale, promovarea şi sprijinirea întreprinderilor sociale, precum şi furnizarea de informaţii către persoanele fizice şi juridice interesate.
(2) Organizarea şi funcţionarea compartimentului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
ART. 24
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă se înfiinţează un compartiment pentru economie socială, care coordonează şi monitorizează activitatea agenţiilor de ocupare în domeniul economiei sociale, precum şi îndrumarea metodologică a acestora.
(2) În vederea asigurării implementării politicilor, dezvoltării şi monitorizării domeniului de economie socială, la nivel judeţean se organizează, în cadrul agenţiilor de ocupare, compartimente pentru economie socială.
(3) Organizarea şi funcţionarea compartimentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Compartimentele prevăzute la alin. (1) şi (2) se organizează cu încadrarea în numărul de posturi aprobat.
(5) Pentru implementarea planului judeţean de inserţie socio-profesională prevăzut la art. 25 lit. i), agenţia va aloca resurse financiare corespunzătoare.
ART. 25
Principalele atribuţii ale compartimentelor pentru economie socială din cadrul agenţiilor de ocupare sunt:
- a) analizează şi evaluează solicitările persoanelor juridice care desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale în vederea acordării, după caz, a atestatului sau a mărcii sociale;
- b) emit deciziile de acordare ori, după caz, de neacordare a atestatului, respectiv a mărcii sociale;
- c) introduc informaţiile privind întreprinderile sociale, respectiv întreprinderile sociale de inserţie, în Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale;
- d) informează şi acordă sprijin metodologic pentru derularea procedurii de atestare/certificare a întreprinderilor sociale/ întreprinderilor sociale de inserţie, precum şi pentru desfăşurarea activităţii acestora;
- e) monitorizează, la nivel judeţean, activitatea întreprinderilor sociale, respectiv a întreprinderilor sociale de inserţie, şi elaborează rapoarte trimestriale privind activitatea desfăşurată de acestea, pe care le înaintează Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă:
- f) întocmesc raportul anual de activitate şi îl transmit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- g) furnizează informaţiile necesare actualizării registrului prevăzut la art. 27 alin. (1);
- h) propun Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a domeniului de economie socială;
- i) elaborează, prin consultare cu întreprinderile sociale de inserţie, planul judeţean de inserţie socioprofesională, definit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
- j) suspendă sau retrag, după caz, atestatul ori marca socială;
- k) publică raportul anual de activitate pe pagina proprie de internet.
ART. 26
(1) Se înfiinţează Comisia naţională pentru economie socială, fără personalitate juridică, organism de colaborare, coordonare şi monitorizare în domeniul economiei sociale, denumită în continuare Comisia naţională, cu scopul de a contribui la dezvoltarea economiei sociale prin promovarea şi sprijinirea entităţilor din economia socială.
(2) Comisia naţională va avea o reprezentare paritară, va fi compusă din 14 membri şi va fi condusă de un preşedinte, ales de plenul acesteia. Comisia va avea în componenţă:
- a) câte un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, al Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, al Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Justiţiei, al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, la nivel de secretar de stat;
- b) câte un reprezentant din partea entităţilor economiei sociale prevăzute la art. 3 lit. a)-f);
- c) un reprezentant al întreprinderilor sociale de inserţie.
(3) Membrii Comisiei naţionale prevăzuţi la alin. (2) lit. a) sunt numiţi prin ordin de către ministrul de resort, iar cei prevăzuţi la alin. (2) lit. b) şi c) sunt numiţi prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
(4) Compartimentul prevăzut la art. 23 alin. (1) va asigura secretariatul Comisiei naţionale.
(5) Organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale, inclusiv alegerea preşedintelui, se reglementează prin regulament intern, aprobat prin ordin comun al miniştrilor prevăzuţi la alin. (2) lit. a).
SECŢIUNEA a 2-a
Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale
ART. 27
(1) În scopul asigurării informaţiilor necesare, corecte şi complete cu privire la situaţia şi evoluţia domeniului economiei sociale la nivel naţional se înfiinţează Registrul unic de evidenţă a întreprinderilor sociale, denumit în continuare registru.
(2) Registrul este administrat de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cuprinde, după caz, următoarele informaţii cu privire la întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie existente în România:
- a) denumirea completă;
- b) categoria de persoane juridice în care se încadrează;
- c) data înfiinţării;
- d) domeniul de activitate;
- e) cifra de afaceri/valoarea activului patrimonial, pierderile sau profitul înregistrat în anul fiscal anterior;
- f) numărul total de angajaţi;
- g) documentele care atestă apartenenţa la grupul vulnerabil;
- h) copia fişei de post/fişelor de post a persoanei/ale angajaţilor care aparţin grupului vulnerabil;
- i) formele de sprijin de care beneficiază angajatorul;
- j) abaterile/sancţiunile angajatorului;
- k) data acordării/suspendării/retragerii atestatului sau, după caz, a mărcii sociale.
(3) Angajatorii sunt obligaţi să transmită documentele prevăzute la alin. (2) lit. g) agenţiilor de ocupare, în termen de 5 zile de la data la care se demonstrează că persoana angajată aparţine grupului vulnerabil sau, după caz, de la data la care au intervenit modificări în documentele furnizate.
ART. 28
Procedura de organizare, actualizare şi utilizare a registrului se elaborează de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
CAP. V
Sancţiuni
ART. 29
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
- a) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, nerespectarea de către întreprinderile sociale de inserţie a condiţiilor prevăzute la art. 10 alin. (1), art. 13 alin. (2) şi la art. 27 alin. (3);
- b) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, utilizarea mărcii sociale, de către întreprinderile sociale de inserţie, peste termenul de valabilitate prevăzut la art. 13 alin. (1);
- c) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, utilizarea mărcii sociale de către alte persoane fizice sau juridice care nu sunt deţinătorii legali ai acesteia;
- d) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, în cazul lipsei documentelor doveditoare care certifică apartenenţa la grupul vulnerabil, prevăzute la art. 6 alin. (2);
- e) cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei şi retragerea atestatului, încălcarea a cel puţin unui criteriu dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (4).
ART. 30
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
- a) organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru contravenţiile prevăzute la art. 29 lit. a)-c) şi e);
- b) Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, pentru contravenţiile prevăzute la art. 29 lit. d).
ART. 31
(1) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 29, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(2) Procesele-verbale vor fi depuse în fotocopie la compartimentul din cadrul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti.
ART. 32
Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute la art. 29, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 33
Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi se constituie venituri la bugetul de stat.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 34
(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va elabora normele metodologice de aplicare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) În termenul prevăzut la alin. (1) se modifică Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
ART. 35
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 6 alin. (2), art. 8 şi art. 12-14, care intră în vigoare la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 34 alin. (1).
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 23 iulie 2015.
Nr. 219.
ORDIN nr. 2.272 din 30 octombrie 2013
pentru aprobarea Procedurii de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, coroborate cu cele ale art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 691 din 12 noiembrie 2013
Data intrarii in vigoare : 12 noiembrie 2013
Forma actualizata valabila la data de : 27 august 2015
Prezenta forma actualizata este valabila de la 12 noiembrie 2013 pana la 27 august 2015
Având in vedere
-Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emite următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă Procedura de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, coroborate cu cele ale art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prevederile prezentului ordin se aplică de către casele teritoriale/sectoriale de pensii şi direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
- Ministrul muncii, familiei, protecţiei
sociale şi persoanelor vârstnice,
Teodor Codrin Scutaru,
secretar de stat
Bucureşti, 30 octombrie 2013.
Nr. 2.272.
ANEXĂ
PROCEDURĂ
de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr.
448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, coroborate cu cele ale art.
77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Având în vedere prevederile art. 35 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare <LLNK 12006 448 11 201 0 18>Legea nr. 448/2006, potrivit cărora persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării medico-psihosociale, la un asistent personal,
luând în considerare dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 263/2010, potrivit cărora pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix,
se stabilesc următoarele:
ART. 1
(1) Persoana cu handicap grav cu drept la asistent personal, care are şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I, poate opta pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 sau pentru asistent personal.
(2) În situaţia în care opţiunea se exprimă pentru asistent personal, persoana cu handicap grav, care are şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I, poate opta pentru angajarea asistentului personal sau pentru primirea indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 43 din Legea nr. 448/2006, respectiv a indemnizaţiei de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, în cazul persoanei cu handicap vizual grav.
(3) Dreptul la angajarea unui asistent personal sau acordarea indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 43 din Legea nr. 448/2006, respectiv a indemnizaţiei de însoţitor prevăzute la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, în cazul persoanei cu handicap vizual grav, nu poate fi cumulat cu dreptul la acordarea indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 77 din Legea nr. 263/2010.
(4) Opţiunea pentru unul dintre drepturile prevăzute la alin. (3) se exercită de la data de la care beneficiarii acestora se încadrează atât în categoria pensionarilor de invaliditate gradul I, cât şi în cea a persoanelor cu handicap grav, cu drept la asistent personal.
ART. 2
(1) În situaţia în care încadrarea persoanei în grad de handicap grav, cu drept la asistent personal, este ulterioară înscrierii la pensie de invaliditate gradul I, opţiunea prevăzută la art. 1 alin. (1) se exprimă prin cerere adresată direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti, denumită în continuare DGASPC, din raza teritorială de domiciliu al persoanei.
(2) Cererea se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la DGASPC, iar celălalt exemplar se transmite, de către DGASPC, casei teritoriale/sectoriale de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie de invaliditate gradul I al persoanei în cauză, modelul cererii fiind prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta procedură.
(3) În cazul în care beneficiarul optează pentru asistent personal/indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, DGASPC transmite o copie a cererii primăriei în raza căreia se află domiciliul persoanei cu handicap.
ART. 3
(1) În situaţia în care înscrierea la pensie de invaliditate gradul I este ulterioară încadrării în grad de handicap grav cu drept la asistent personal, opţiunea prevăzută la art. 1 alin. (1) se exprimă prin cerere adresată casei teritoriale/ sectoriale de pensii, odată cu depunerea dosarului administrativ de pensie.
(2) Cererea se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la casa teritorială/sectorială de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie, iar celălalt exemplar se transmite, de către casa teritorială/sectorială de pensii, la DGASPC. În cazul în care opţiunea exprimată este pentru asistent personal/indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, DGASPC transmite, ulterior, o copie a cererii către primăria în raza căreia se află domiciliul persoanei cu handicap, modelul acestei cereri fiind prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta procedură.
ART. 4
Cererile prin care beneficiarii îşi exprimă opţiunea prevăzută la art. 1, conform prezentei proceduri, pot fi depuse de către titularul dreptului, personal sau, după caz, prin reprezentantul său legal sau mandatar.
ART. 5
Prevederile art. 2-4 se aplică şi în cazul în care, ca urmare a reevaluării/revizuirii medicale, persoana deţine atât calitatea de persoană cu handicap grav, cu drept la asistent personal, cât şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I.
ART. 6
Schimbarea ulterioară a opţiunii prevăzute la art. 2 şi 3, inclusiv după data trecerii la pensie pentru limită de vârstă, se exprimă prin cerere adresată casei teritoriale/sectoriale de pensii sau, după caz, DGASPC, în funcţie de drepturile pentru care optează persoana. În această situaţie suspendarea plăţii drepturilor incompatibile se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la una din cele două instituţii, în scopul de a evita cumulul celor două tipuri de drepturi.
ART. 7
DGASPC gestionează toate informaţiile referitoare la persoanele cu handicap grav, inclusiv cele referitoare la opţiunile acestora: angajarea asistenţilor personali şi plata indemnizaţiilor efectuate de către DGASPC sau, după caz, de către primăria în raza căreia se află domiciliul persoanei cu handicap grav.
ART. 8
(1) Schimbul de date între casele teritoriale/sectoriale de pensii şi DGASPC, cu privire la persoanele cu handicap grav cu drept la asistent personal şi pensionarii de invaliditate gradul I, se efectuează lunar, până la data de 5 a fiecărei luni, pe baza protocoalelor de colaborare încheiate între aceste instituţii.
(2) În baza protocolului de colaborare prevăzut la alin. (1) se transmit lunar liste cuprinzând următoarele informaţii:
- a) numele/prenumele beneficiarului;
- b) adresa de domiciliu a beneficiarului conform actului de identitate;
- c) codul numeric personal;
- d) dreptul de care beneficiază: asistent personal/ indemnizaţie lunară prevăzută la 43 din Legea nr. 448/2006, indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, în cazul persoanei cu handicap vizual grav/indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010.
ART. 9
În cazul în care se constată că o persoană beneficiază, prin cumul, atât de indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010, cât şi de asistent personal/indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, respectiv de indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 448/2006 se suspendă până la data la care beneficiarul îşi va exprima opţiunea în condiţiile prevăzute la art. 2-4.
ART. 10
Sarcina constituirii şi recuperării debitelor, în limita termenului de prescripţie extinctivă, reprezentând drepturi încasate necuvenit, revine instituţiei care a acordat dreptul pentru care persoana nu a optat.
ANEXA 1
la procedură
CERERE*1)
Subsemnatul(a), ……………………., având codul numeric personal ……………………, domiciliat(ă) în localitatea………………, str. …………….. nr. ………., bl. ………., sc. ………., et. ………., ap. ………., judeţul ………………, posesor/posesoare al (a) actului de identitate seria……. nr. ………………., eliberat de …………………………… la data de ……………….., născut(ă) la data de …………….. în localitatea/judeţul ……………………………, fiul (fiica) lui ……………………….. şi al (a) ……………………….., pensionar de invaliditate gradul I, potrivit Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. ……….., emisă de …………, persoană cu handicap grav cu drept la asistent personal, potrivit Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. …………, eliberat de ……………, cunoscând prevederile art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că, la data prezentei, beneficiez/nu beneficiez de indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi optez pentru:
– asistent personal;
– indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din aceeaşi lege, în cazul persoanei cu handicap vizual grav;
– indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Data
…………..
Semnătura
……………
———-
*1) Prezenta cerere se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar rămâne la direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti, iar celălalt exemplar se transmite, de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti, casei teritoriale/sectoriale de pensii.
ANEXA 2
la procedură
CERERE*1)
Subsemnatul(a) ………………, având codul numeric personal ………………., domiciliat(ă) în localitatea …………….., str. ……………. nr. ………., bl. ………., sc. ………., et. ………., ap. ………., judeţul ………………, posesor/posesoare al (a) actului de identitate seria ……. nr. ………………., eliberat de …………………………… la data de ……………….., născut(ă) la data de …………….. în localitatea/judeţul ……………………………, fiul (fiica) lui ……………………….. şi al (a) ……………………….., persoană cu handicap grav cu drept la asistent personal potrivit Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. …………, eliberat de ……………., încadrată în gradul I de invaliditate, potrivit Deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. …………, emisă de …………………, cunoscând prevederile art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că, la data prezentei, beneficiez/nu beneficiez de asistent personal/indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din aceeaşi lege, în cazul persoanei cu handicap vizual grav, şi optez pentru:
– asistent personal;
– indemnizaţie lunară prevăzută la art. 43 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 58 alin. (3) din aceeaşi lege, în cazul persoanei cu handicap vizual grav;
– indemnizaţie de însoţitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Data
………….
Semnătura
……………..
———–
*1) Prezenta cerere se întocmeşte în două exemplare, un exemplar va rămâne la casa teritorială/sectorială de pensii, celălalt exemplar se va transmite, de către casa teritorială/sectorială de pensii, direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti.
——-
Legislaţie privind ONG-urile
De aici puteţi citi foarte uşor câteva legi cu privire la persoanele cu handicap şi ONG-urile care au membri persoane cu dizabilităţi. Apăsând pe unul dintre link-urile din lista de mai jos, legea este descărcată în calculatorul dumneavoastră sau se deschide într-o pagină noua dintr-o sursă externă site-ului nostru.
- Legea nr. 448 (septembrie 2010) – Descărcaţi în calculatorul dumneavoastră varianta DOC
- Lege cu privire la persoanele cu dizabilităţi – citiţi la cdep.ro
- Lege cu privire la asociaţii şi fundaţii – citiţi la cdep.ro
- Lege cu privire la voluntari („La concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot să acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat…” – (Art. I (11) Lege nr. 339/17.07.2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001) –
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECŢIEI SOCIALE
CONSILIUL NAŢIONAL AL DIZABILITĂŢII DIN ROMÂNIA
Nr. 591/18.09.2011
PROTOCOL DE COLABORARE incheiat astăzi, 28 septembrie 2011
ART. I PĂRŢILE Prezentul protocol se „incheie intre Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu sediul în strada Dem I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1, Bucureşti, denumit in continuare MMFPS, reprezentat legal de doamna Sulfina BARBU, în calitate de Ministru, pe de o parte, şi Consiliul National al Dizabilitatii din Romania, cu sediul „in strada Cauzaşi nr. 26, sectorul 3, Bucureşti, denumit în continuare CNDR, reprezentat de domnul Radu Sergiu RUBA, în calitate de Preşedinte, pe de altă parte, denumite în continuare părţi.
ART. 11 SCOPUL PROTOCOLULUI Scopul prezentului protocol îl constituie colaborarea părţilor „in vederea optimizării măsurilor de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu handicap/dizabilifăţi din România.
ART. III OBIECTIVELE PROTOCOLULUI
in vederea realizării scopului propus, părţile convin următoarele:
a) MMFPS se angajează să sustină în Parlamentul României amendamentele formulate de CNDR la Proiectul Legii cadru a asistentei sociale din Romania, Capitolul IV, Sectiunea a-3-a „Asistenta sociala a persoanelor cu dizabilitată”; b) CNDR işi desemnează reprezentantii in grupul de lucru constituit la nivelul MMFPS in vederea modificarii Legii nr. 448/2006 privind protectia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, precum şi a altor acte normative ce reglementeaza domeniul, asigurand concordanta acestora cu Conventia Organizatiei Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, promulgată de Preşedintele României prin Decretul nr. 1101 din 10 noiembrie 2010 şi care a intrat vigoare pe 26 noiembrie 2010; c) Luarea de către MMFPS a măsurilor necesare în vederea asigurării participării CNDR, prin Asociaţia Nevăzătorilor din România cu filialele sale teritoriale, la intocmirea şi verificarea dosarelor de persoane cu handicap vizual şi inaintarea acestora autorităţilor competente. d) Organizarea unor întâlniri consultative, trimestriale sau ori de cate ori este necesar, pentru analizarea problemelor de interes comun cu care se confruntă fiecare parte, potrivit domeniului de activitate e) Informarea în timp util a MMFPS cu privire la revendicările CNDR şi acţiunile de protest pentru a putea identifica cu celeritate soluţiile adecvate care se impun.
ART. IV DURATA Prezentul protocol se incheie pentru o perioadă nedeterminată şi intră în vigoare de la data semnării de către părţi şi a inregistrării acestuia la sediul MMFPS.
ART. V MODIFICAREA PROTOCOLULUI Prezentul protocol poate fi modificat cu acordul părţilor, prin semnarea unui act adiţional constituit ca anexă la prezentul protocol.
ART. VI
Prezentul protocol s-a incheiat in 2 exemplare originale, egal valabile, câte unul pentru fiecare parte.
ANEXA nr. 1 la Protocolul de colaborare nr. 591/18.09.2011
DECLARAŢIE
Consiliul National al Dizabilitatii din Romania, prin entitatea organizatoare, Asociatia Nevazatorilor din Romania, reprezentată de către domnul Radu Sergiu RUBA, 1n calitate de Preşedinte, anulează mitingul programat in data de 29 septembrie 2011, orele 10.00 — 14.00, in Parcul Izvor, 1n fata Camerei Deputaţilor.
Consiliul National al Dizabilitatii din Romania
LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011
Legea asistenţei sociale
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 905 din 20 decembrie 2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementează cadrul general de organizare, funcţionare şi finanţare a sistemului naţional de asistenţă socială în România.
ART. 2
(1) Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii, măsuri şi acţiuni prin care statul, reprezentat de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.
(2) Sistemul naţional de asistenţă socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi se compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale.
(3) Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.
(4) Măsurile şi acţiunile de asistenţă socială se realizează astfel încât:
a) beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale să constituie un pachet unitar de măsuri corelate şi complementare;
b) serviciile sociale să primeze faţă de beneficiile de asistenţă socială, în cazul în care costul acestora şi impactul asupra beneficiarilor este similar;
c) să fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacităţii şi eficienţei lor pentru a fi permanent adaptate şi ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor;
d) să contribuie la inserţia pe piaţa muncii a beneficiarilor;
e) să prevină şi să limiteze orice formă de dependenţă faţă de ajutorul acordat de stat sau de comunitate.
(5) Beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale sunt reglementate prin legi speciale.
ART. 3
(1) Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacităţi de integrare socială şi implicarea activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei acesteia, autorităţile statului intervenind prin crearea de oportunităţi egale şi, în subsidiar, prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate.
(2) Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, îşi asumă responsabilitatea de realizare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute în actele normative privind beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale.
(3) Statul, prin politicile publice din domeniul serviciilor sociale, contribuie la promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor beneficiarilor la o viaţă independentă, împlinită şi demnă, precum şi la facilitarea participării acestora la viaţa socială, economică, politică şi culturală.
(4) Autorităţile administraţiei publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale, pentru susţinerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, dezvoltarea politicilor de susţinere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viaţă a membrilor acesteia, precum şi transferul către autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă, inclusiv către instituţiile de cult recunoscute de lege, a atribuţiilor şi mijloacelor financiare necesare acţiunilor de asistenţă socială, prevăzute prin legile speciale.
ART. 4
(1) Toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul la asistenţă socială, în condiţiile legislaţiei române, precum şi ale reglementărilor Uniunii Europene şi ale acordurilor şi tratatelor la care România este parte.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul de a fi informate asupra conţinutului şi modalităţilor de acordare a măsurilor şi acţiunilor de asistenţă socială.
(3) Dreptul la asistenţă socială se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, în conformitate cu prevederile legii.
ART. 5
Sistemul naţional de asistenţă socială se întemeiază pe următoarele valori şi principii generale:
a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie;
b) subsidiaritatea, potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul;
c) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege;
d) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;
e) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului;
f) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile;
g) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile;
h) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;
i) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
j) eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat;
k) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu;
l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi;
m) activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial;
n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenţă socială, potrivit căruia pentru aceeaşi nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip;
o) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă;
p) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.;
q) concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale;
r) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială;
s) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află;
t) echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale;
u) focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora;
v) dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi.
ART. 6
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) acreditarea reprezintă un proces de certificare a îndeplinirii de către furnizori şi serviciile sociale acordate a criteriilor, indicatorilor, precum şi a standardelor de calitate reglementate pentru fiecare tip de serviciu;
b) ancheta socială este o metodă de investigaţie întemeiată pe diferite tehnici de culegere şi de prelucrare a informaţiei, în scopul analizei situaţiei sociale şi economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor;
c) beneficiile de asistenţă socială sunt măsuri de redistribuire financiară/materială destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege;
d) beneficiarul reprezintă persoana care primeşte beneficii de asistenţă socială şi/sau, după caz, servicii sociale;
e) comunitatea locală reprezintă membrii organizaţi ai colectivităţii locale, formele de asociere a acestora, instituţiile administraţiei publice locale, precum şi alte instituţii şi servicii publice ori private de interes local;
f) contractarea serviciilor sociale reprezintă procedura de achiziţionare/concesionare a serviciilor sociale, în baza unui contract, încheiat în condiţiile legii, de către autorităţile administraţiei publice locale;
g) deficienţa este consecinţa pierderii sau a unei anormalităţi a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice;
h) dizabilitatea este termenul generic pentru afectări, limitări ale activităţii şi restricţii în participare, în contextul interacţiunii dintre individul care are o problemă de sănătate şi factorii contextuali în care se regăseşte, respectiv factorii de mediu şi personali;
i) costul standard reprezintă suma minimă aferentă cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculată pentru un beneficiar/tipuri de servicii sociale, potrivit standardelor minime de calitate şi/sau altor criterii prevăzute de lege. În legislaţia actuală se utilizează ca termen echivalent standardul minim de cost;
j) dezvoltarea comunitară reprezintă procesul prin care o comunitate îşi identifică anumite probleme prioritare, se implică şi cooperează în rezolvarea lor, folosind preponderent resurse interne;
k) domiciliul reprezintă adresa la care persoana declară că are locuinţa principală, trecută şi în documentul de identitate al persoanei;
l) economia socială reprezintă un sector ce cuprinde activităţi economice care, în subsidiar şi cu condiţia menţinerii performanţei economice, includ obiective de tip social;
m) eligibilitatea reprezintă setul de condiţii obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potenţialul beneficiar pentru a putea fi selectat în vederea acordării beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale;
n) găzduirea reprezintă asigurarea de către instituţiile furnizoare de servicii sociale a condiţiilor de locuit şi odihnă pe o perioadă mai mare de 24 de ore;
o) gospodăria reprezintă unitatea formată din mai multe familii şi/sau persoane care locuiesc împreună, contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul lor;
p) grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială;
q) incapacitatea reprezintă reducerea parţială ori totală a posibilităţii de a realiza o activitate motrică, cognitivă sau un comportament;
r) invaliditatea este o noţiune medico-juridică ce exprimă statutul particular al unei persoane care are limitată capacitatea de muncă şi este asigurată în sistemul public de pensii şi care beneficiază de drepturi conform legii;
s) îngrijitorul formal este persoana calificată, certificată profesional, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice de către persoana care şi-a pierdut autonomia funcţională;
ş) îngrijitorul informal este persoana necalificată, membru al familiei, rudă sau orice altă persoană, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice de către persoana care şi-a pierdut autonomia funcţională;
t) locuirea reprezintă faptul de a trăi pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale fără a deţine o locuinţă principală sau secundară;
ţ) managementul serviciilor sociale reprezintă gestionarea de către conducerea desemnată legal a activităţilor şi resurselor materiale, umane şi financiare ale serviciului/instituţiei/unităţii de asistenţă socială;
u) managementul de caz reprezintă o metodă de coordonare şi integrare a tuturor activităţilor destinate grupurilor vulnerabile, de organizare şi gestionare a măsurilor de asistenţă socială specifice, realizate de către asistenţii sociali şi/sau diferiţi specialişti, în acord cu obiectivele stabilite în planurile de intervenţie;
v) mediul social de viaţă reprezintă ansamblul condiţiilor de trai în familie şi/sau gospodărie, al relaţiilor sociale personale, inclusiv mediul în care persoana lucrează, este educată şi îşi desfăşoară activităţile sociale obişnuite;
w) nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor strict necesare de viaţă, în vederea asigurării participării sociale sau, după caz, a integrării sociale;
x) nevoia specială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile pentru asigurarea integrării sociale a persoanelor care, din cauza afecţiunilor de sănătate, genetice sau dobândite pe parcursul vieţii, prezintă o dizabilitate, precum şi a persoanelor care, din diverse motive de natură socială, sunt dezavantajate în dezvoltarea personală;
y) planul individualizat de asistenţă şi îngrijire este documentul elaborat de o echipă multidisciplinară cu participarea beneficiarului/reprezentantului său legal, în care sunt precizate serviciile furnizate beneficiarului;
z) persoanele fără adăpost reprezintă o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitate de a susţine o locuinţă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu ori reşedinţă;
aa) persoanele cu dizabilităţi reprezintă acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi;
bb) persoanele vârstnice sunt persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani;
cc) procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii;
dd) procesul de integrare socială reprezintă interacţiunea dintre individ sau grup şi mediul social, prin intermediul căreia se realizează un echilibru funcţional al părţilor;
ee) protecţia socială se defineşte în contextul principiilor, valorilor şi tradiţiilor ce guvernează relaţiile sociale dintre indivizi, grupuri, comunităţi şi instituţii în statele Uniunii Europene şi reprezintă un ansamblu de măsuri şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. Protecţia socială cuprinde două componente de bază: asigurările sociale în sistem contributiv şi asistenţa socială noncontributivă;
ff) protecţia specială a copilului se defineşte ca fiind ansamblul de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale, precum şi programe, măsuri şi acţiuni complementare destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor ori a copilului care nu poate fi lăsat în grija acestora, în vederea protejării intereselor sale;
gg) reşedinţa reprezintă adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu;
hh) sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate;
ii) serviciile comunitare sunt serviciile sociale organizate într-o unitate administrativ-teritorială organizată la nivel de comună, oraş, municipiu şi privesc serviciile acordate la domiciliu şi în centre de zi, precum şi serviciile rezidenţiale adresate exclusiv cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă; sunt similare cu serviciile sociale acordate în comunitate;
jj) situaţia de dificultate este situaţia în care se află o persoană care, la un moment dat, pe parcursul ciclului de viaţă, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă dezavantajat, şi-a pierdut sau limitat propriile capacităţi de integrare socială; în situaţia de dificultate se pot afla familii, grupuri de persoane şi comunităţi, ca urmare a afectării majorităţii membrilor lor;
kk) societatea civilă este formată din persoane asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele; formele asociative pot fi, în principal, asociaţii şi fundaţii, organizaţii sindicale şi patronale, organizaţii culturale şi de cult, precum şi grupuri comunitare informale;
ll) standardul de cost este costul minim aferent cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculat pentru un beneficiar pe tipuri de servicii sociale, potrivit standardelor minime de calitate şi/sau altor criterii prevăzute de lege;
mm) standardul minim de calitate este un set de criterii aprobate prin acte normative obligatorii la nivel naţional a căror aplicare asigură un nivel minim acceptabil de performanţă al procesului de furnizare a serviciilor sociale;
nn) structurile comunitare consultative reprezintă asocierea formală sau informală a unor oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti, alţi membri ai comunităţii, în vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi furnizorilor de servicii sociale în soluţionarea nevoilor de servicii sociale ale comunităţii;
oo) testarea mijloacelor de existenţă a potenţialilor beneficiari de servicii sociale reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate şi a bunurilor mobile şi imobile deţinute de persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora;
pp) venitul reprezintă totalitatea sumelor pe care persoana sau membrii familiei le realizează/primesc ca urmare a unei activităţi salarizate, independente sau agricole, aşa cum sunt acestea definite de Codul fiscal, din valorificarea, folosirea, cedarea unor bunuri aflate în proprietate, precum şi cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, asistenţă socială, obligaţii legale de întreţinere, alte indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent ori creanţe legale;
qq) victima traficului de persoane reprezintă persoana fizică, subiect pasiv al faptelor de ameninţare, violenţă sau al altor forme de constrângere, răpire, fraudă, înşelăciune şi abuz de autoritate, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de parte vătămată;
rr) violenţa în familie se referă la orice acţiune fizică sau verbală, săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.
CAPITOLUL II
Sistemul de beneficii de asistenţă socială
SECŢIUNEA 1
Definirea şi clasificarea beneficiilor de asistenţă socială
ART. 7
Beneficiile de asistenţă socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum şi o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
ART. 8
(1) Beneficiile de asistenţă socială, în funcţie de condiţiile de eligibilitate, se clasifică astfel:
a) beneficii de asistenţă socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
b) beneficii de asistenţă socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei;
c) beneficii de asistenţă socială categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.
(2) Testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei, prevăzută la alin. (1) lit. a), are în vedere:
a) evaluarea veniturilor băneşti reprezentate de toate veniturile realizate în ţară sau în afara graniţei ţării, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, obligaţii legale de întreţinere, indemnizaţii, alocaţii, ajutoare cu caracter permanent, alte creanţe legale;
b) evaluarea bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietate ori folosinţă.
(3) În funcţie de scopul şi natura lor, beneficiile de asistenţă socială prevăzute la alin. (1) lit. a) şi, după caz, lit. c) se acordă fie doar în baza evaluării veniturilor băneşti, fie în baza evaluării cumulate a veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietate ori folosinţă.
ART. 9
(1) Beneficiile de asistenţă socială, în funcţie de scopul lor, se clasifică astfel:
a) beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială;
b) beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei;
c) beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
d) beneficii de asistenţă socială pentru situaţii deosebite.
(2) Beneficiile de asistenţă socială se acordă în bani sau în natură şi cuprind alocaţii, indemnizaţii, ajutoare sociale şi facilităţi.
(3) Facilităţile prevăzute la alin. (2) se acordă pentru anumite categorii de beneficiari şi pot fi:
a) facilităţi reprezentate de asigurarea plăţii unor contribuţii de asigurări sociale şi/sau asimilarea unor perioade de contribuţie;
b) facilităţi de acces la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional.
(4) Facilităţile prevăzute la alin. (3) pot fi completate de facilităţi fiscale, acordate în condiţiile legii.
(5) Beneficiile de asistenţă socială în natură prevăzute la alin. (2) pot fi ajutoare materiale constând în bunuri de folosinţă personală sau îndelungată şi alimentare, acordate individual ori în cadrul unor programe destinate facilitării accesului la educaţie, sănătate şi ocupare.
(6) În situaţia în care persoanele cărora li se acordă beneficiile de asistenţă socială prevăzute la alin. (1) se încadrează/se reîncadrează în muncă, îşi reiau activitatea profesională sau încep o activitate pe cont propriu, acestea pot beneficia, după caz, în condiţiile prevăzute de legile speciale, de:
a) majorări ale beneficiului de asistenţă socială acordat, dacă se încadrează în condiţiile de eligibilitate;
b) prelungirea perioadei de acordare a beneficiului de asistenţă socială cu maximum 3 luni, începând cu luna încadrării în muncă;
c) stimulente pentru suplinirea unor servicii sociale;
d) alte drepturi prevăzute de lege.
(7) Refuzul unui loc de muncă, al participării la cursuri de formare/calificare/recalificare sau la alte măsuri active prevăzute de lege poate conduce, în condiţiile prevăzute de legile speciale, la diminuarea cuantumului beneficiului de asistenţă socială sau la încetarea acestuia şi interdicţia de acordare a unui nou beneficiu de asistenţă socială pe o perioadă de timp determinată.
(8) Angajatorii care încadrează în muncă persoane cărora li se acordă beneficii de asistenţă socială pot beneficia, în condiţiile legii, de facilităţi fiscale sau de altă natură.
(9) Beneficiile de asistenţă socială finanţate din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele locale se acordă sub rezerva achitării de către beneficiar a obligaţiilor de plată faţă de bugetul local.
ART. 10
În funcţie de beneficiarul acestora, beneficiile de asistenţă socială pot avea:
a) caracter individual, acordate persoanei singure, unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie identificată constituie o situaţie particulară şi necesită intervenţie individualizată;
b) caracter familial, acordate pentru creşterea calităţii vieţii în familie şi menţinerea unui mediu familial propice realizării funcţiilor de bază ale acesteia.
SECŢIUNEA a 2-a
Categorii de beneficii de asistenţă socială
ART. 11
Beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială se acordă pe perioade determinate de timp sau pentru situaţii punctuale şi pot cuprinde următoarele categorii principale:
a) ajutoare sociale susţinute din bugetul de stat, acordate focalizat, pentru categoriile de populaţie aflate în risc de sărăcie;
b) ajutoare sociale comunitare susţinute din bugetele locale, acordate focalizat, ca măsuri individuale de suport pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară;
c) ajutoare de urgenţă susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, acordate pentru situaţii datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor etc.;
d) burse sociale şi ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educaţie, susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale;
e) ajutoare în natură, alimentare şi materiale, inclusiv cele acordate în cadrul programelor de sprijin educaţional pentru copiii şi tinerii proveniţi din familii defavorizate, susţinute din bugetul de stat şi/sau bugetele locale, cum ar fi programe pentru suplimente alimentare, rechizite şi alte materiale necesare în procesul de educaţie;
f) ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiaţi, precum şi persoanelor care au obţinut protecţie subsidiară în România, în condiţiile prevăzute de lege;
g) facilităţi privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesul la comunicare şi informare, precum şi alte facilităţi prevăzute de lege.
ART. 12
Beneficiile pentru susţinerea copilului şi a familiei au în vedere naşterea, educaţia şi întreţinerea copiilor şi cuprind următoarele categorii principale:
a) alocaţii pentru copii;
b) alocaţii pentru copiii lipsiţi, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor;
c) indemnizaţii pentru creşterea copiilor;
d) facilităţi, în condiţiile legii.
ART. 13
(1) Beneficiile de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale se acordă atât pentru asigurarea nevoilor de bază ale vieţii, cât şi în scopul promovării şi garantării exercitării de către acestea a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi participării depline la viaţa societăţii.
(2) Principalele categorii de beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale sunt următoarele:
a) alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi;
b) indemnizaţii de îngrijire;
c) facilităţi, în condiţiile legii.
ART. 14
(1) Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistenţă socială se stabilesc în raport cu indicatorul social de referinţă, prin aplicarea unui indice social de inserţie.
(2) Indicatorul social de referinţă (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul sistemului de asistenţă socială, cât şi în vederea stimulării persoanelor beneficiare ale sistemului de asistenţă socială, pentru a se încadra în muncă.
(3) Valoarea indicatorului social de referinţă este cea prevăzută de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Indicele social de inserţie (ISI) este coeficientul de multiplicare aplicabil indicatorului social de referinţă şi se stabileşte în raport cu tipul de familie, precum şi cu scopul beneficiului de asistenţă socială.
(5) Nivelul beneficiilor de asistenţă socială cumulate de o persoană singură sau, după caz, de o familie nu poate depăşi un coeficient raportat la valoarea indicatorului social de referinţă. Coeficientul se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de tipul familiei şi al beneficiilor de asistenţă socială la care aceasta sau membrii acesteia, respectiv persoana singură au dreptul.
SECŢIUNEA a 3-a
Administrarea beneficiilor de asistenţă socială
ART. 15
(1) Statul acordă beneficiile de asistenţă socială prin autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniu.
(2) Beneficiile de asistenţă socială acordate de autorităţile administraţiei publice centrale, direct sau prin instituţiile aflate în subordinea acestora, se stabilesc în bani sau în natură şi reprezintă măsuri financiare destinate asigurării unui standard minim de viaţă, susţinerii familiei şi copilului, promovării şi garantării exercitării de către persoanele cu nevoi speciale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
(3) Beneficiile de asistenţă socială acordate de autorităţile administraţiei publice locale se stabilesc în bani sau în natură şi sunt măsuri complementare celor prevăzute la alin. (2), susţinute din bugetele locale.
ART. 16
(1) Dreptul la beneficii de asistenţă socială se acordă la cererea scrisă a persoanei îndreptăţite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei îndreptăţite.
(2) Cererea este formularul tipizat care conţine date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia, bunurile deţinute, date referitoare la situaţia educaţională şi profesională a acestora, precum şi informaţii referitoare la nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află.
(3) Cererea este însoţită în mod obligatoriu de documentele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia sau de persoana singură, precum şi de orice alte documente privind situaţia membrilor familiei, prevăzute de lege.
(4) Pentru solicitarea beneficiilor de asistenţă socială finanţate din bugetul de stat se utilizează un formular unic de cerere. Formularul unic de cerere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Pentru beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetele locale, autorităţile administraţiei publice locale utilizează formulare de cerere aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale.
ART. 17
(1) Cererea, însoţită de documentele justificative, se depune şi se înregistrează la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială domiciliază, îşi are reşedinţa sau, după caz, locuieşte/trăieşte familia ori persoana singură care solicită unul sau mai multe beneficii de asistenţă socială.
(2) Pentru beneficiile de asistenţă socială plătite din bugetul de stat, cererea, certificată de primar, se transmite până pe data de 5 a lunii următoare, pentru luna anterioară, la structura sau, după caz, la serviciul deconcentrat din subordinea plătitorului dreptului, pe bază de borderou, al cărui model se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, în funcţie de tipul şi natura beneficiului de asistenţă socială, pe baza documentelor doveditoare ce însoţesc cererea, a informaţiilor furnizate de celelalte baze de date deţinute de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a altor proceduri stabilite de lege.
(4) În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sistemul informatic integrat va asigura verificarea datelor înscrise în cerere, precum şi a altor informaţii referitoare la solicitant şi situaţia socioeconomică a acestuia.
(5) Începând cu data la care se împlinesc 6 luni de la începerea funcţionării sistemului informatic integrat, cererea se va putea depune fără a fi necesare documente doveditoare. Acestea se vor prezenta doar la solicitarea expresă a autorităţilor prevăzute la alin. (1) pentru stabilirea anumitor beneficii de asistenţă socială prevăzute de lege.
ART. 18
(1) Soluţionarea cererii privind acordarea dreptului se face prin actul administrativ emis de autoritatea administraţiei publice centrale sau locale.
(2) Verificarea îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a dreptului se realizează pe baza actelor doveditoare şi a informaţiilor şi procedurilor prevăzute la art. 17 alin. (3).
(3) În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile legale, dreptul la beneficiile de asistenţă socială se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.
(4) Încetarea dreptului se face începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate.
(5) Procedura de înregistrare şi soluţionare a cererii de acordare a beneficiilor de asistenţă socială se reglementează prin legi speciale.
ART. 19
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice furnizează, fără plată, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale care asigură beneficiile de asistenţă socială, date şi informaţii din bazele de date deţinute, gestionate sau administrate, necesare pentru realizarea verificărilor prevăzute la art. 17 alin. (3) şi art. 18 alin. (2).
ART. 20
(1) Plata beneficiilor sociale se poate efectua, în funcţie de specificul acestora şi opţiunea titularului, prin mandat poştal, în cont bancar, în tichete sociale sau altă formă de plată, conform legii. Modalitatea de acordare a tichetelor sociale se stabileşte prin legile speciale.
(2) Plata beneficiilor de asistenţă socială se efectuează în luna curentă pentru luna anterioară, iar prima plată a acestora se efectuează în termen de maximum 30 de zile de la stabilirea dreptului.
(3) În cazul achitării drepturilor de beneficii de asistenţă socială prin mandat poştal sau în cont bancar, ordonatorii principali de credite, ordonatorii secundari/terţiari de credite sau persoanele delegate să îndeplinească această atribuţie încheie la nivel naţional, respectiv local, convenţii cu furnizorul de servicii poştale, cu respectarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
ART. 21
(1) Pentru achitarea drepturilor se stabileşte un comision de transmitere.
(2) În cazul achitării drepturilor în cont bancar, comisionul prevăzut la alin. (1) nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit prin negociere, între autorităţile administraţiei publice centrale sau, după caz, locale şi unităţile bancare.
(3) În cazul achitării drepturilor prin mandat poştal, comisionul prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unui coeficient negociabil ce nu poate depăşi nivelul stabilit prin legea bugetară anuală.
(4) Condiţiile de plată şi fluxul financiar al plăţilor se stabilesc prin Convenţia încheiată între părţi.
SECŢIUNEA a 4-a
Noţiuni specifice sistemului de beneficii de asistenţă socială
ART. 22
(1) Prin familie se înţelege soţul şi soţia sau soţul, soţia şi copiii lor necăsătoriţi, care au domiciliul ori reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care gospodăresc împreună.
(2) Se consideră familie şi fraţii fără copii, care gospodăresc împreună şi au domiciliul sau reşedinţa comună, separat de domiciliul ori reşedinţa părinţilor.
(3) Se asimilează termenului familie, bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în ancheta socială.
(4) Familia extinsă desemnează copilul, părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv.
(5) Termenul familie monoparentală desemnează familia formată din persoana singură şi copilul/copiii aflaţi în întreţinere şi care locuiesc împreună cu aceasta.
(6) Prin persoană singură, se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este necăsătorită;
b) este văduvă;
c) este divorţată;
d) al cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;
e) al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) – e);
g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) – e).
(7) Prin termenul copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii.
ART. 23
(1) Reprezentantul familiei este membrul familiei care are capacitate deplină de exerciţiu a drepturilor civile şi care solicită, în numele familiei, acordarea drepturilor la beneficii de asistenţă socială. Reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară.
(2) În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.
(3) În cazul persoanei singure care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exerciţiu sau, după caz, reprezentantul legal/ocrotitorul legal al acesteia.
(4) Reprezentantul legal este persoana desemnată, în condiţiile legii, să reprezinte interesul persoanei lipsite de capacitate deplină de exerciţiu a drepturilor civile sau al persoanei lipsite de discernământ.
(5) Reprezentantul legal al copilului este părintele sau persoana desemnată potrivit legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil.
ART. 24
(1) Prin locuinţa de domiciliu sau reşedinţă se înţelege construcţia aflată în proprietate personală ori închiriată sau asupra căreia exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, formată din una sau mai multe camere, care acoperă condiţiile minimale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igienă ale persoanei singure sau familiei, conform anexei nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii nr. 114/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prin locuinţă cu condiţii improprii se înţelege locuinţa improvizată sau construcţia cu destinaţie de locuinţă care nu îndeplineşte cerinţele minimale prevăzute la lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prin persoană fără locuinţă se înţelege persoana care nu are stabilit un domiciliu sau o reşedinţă, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, nu deţine o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară.
ART. 25
(1) Livretul de familie, astfel cum acesta este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 495/1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie, reprezintă documentul doveditor privind componenţa familiei în vederea acordării beneficiilor sociale.
(2) Livretul de familie se eliberează şi se actualizează în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 495/1997.
ART. 26
(1) Titularul beneficiilor de asistenţă socială este persoana îndreptăţită sau, după caz, reprezentantul familiei.
(2) Pentru beneficiile de asistenţă socială care au caracter familial, beneficiarul este familia.
(3) Pentru beneficiile de asistenţă socială care au caracter individual, beneficiarul este persoana îndreptăţită.
CAPITOLUL III
Sistemul de servicii sociale
SECŢIUNEA 1
Definirea şi clasificarea serviciilor sociale
ART. 27
(1) Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.
(2) Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de specificul activităţii/activităţilor derulate şi de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari.
ART. 28
(1) Serviciile sociale au caracter proactiv şi presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relaţie cu situaţia socioeconomică, starea de sănătate, nivelul de educaţie şi mediul social de viaţă al acesteia.
(2) Pornind de la nevoile fiecărei persoane, serviciile sociale pot avea o adresabilitate mai largă, la nivel de grup sau comunitate.
(3) Pentru realizarea unor acţiuni sociale coerente, unitare şi eficiente în beneficiul persoanei, serviciile sociale se pot organiza şi acorda în sistem integrat cu serviciile de ocupare, de sănătate, de educaţie, precum şi cu alte servicii sociale de interes general, după caz.
ART. 29
Clasificarea serviciilor sociale are la bază următoarele criterii:
a) scopul serviciului;
b) categoriile de beneficiari cărora li se adresează;
c) regimul de asistare, respectiv regimul rezidenţial sau nerezidenţial;
d) locul de acordare;
e) regimul juridic al furnizorului de servicii sociale;
f) regimul de acordare.
ART. 30
(1) După scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate în: servicii de asistenţă şi suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserţie/reinserţie socială etc.
(2) După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate în servicii sociale destinate copilului şi/sau familiei, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice, victimelor violenţei în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor cu diferite adicţii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanţe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancţionate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune, persoanelor cu afecţiuni psihice, persoanelor din comunităţi izolate, şomerilor de lungă durată, precum şi servicii sociale de suport pentru aparţinătorii beneficiarilor.
(3) După regimul de asistare, serviciile sociale se clasifică în:
a) servicii cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidenţiale, locuinţe protejate, adăposturi de noapte etc.;
b) servicii fără cazare: centre de zi, centre şi/sau unităţi de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanţa socială etc.
(4) După locul de acordare, serviciile sociale se asigură:
a) la domiciliul beneficiarului;
b) în centre de zi;
c) în centre rezidenţiale;
d) la domiciliul persoanei care acordă serviciul;
e) în comunitate.
(5) După regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private.
(6) După regimul de acordare serviciile se acordă în regim normal şi regim special:
a) servicii acordate în regim de accesare, contractare şi documentare uzuale;
b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate şi accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocraţie redusă şi un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar în condiţiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenţei în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii;
c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.
ART. 31
(1) Serviciile de îngrijire personală se adresează persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza activităţile uzuale ale vieţii de zi cu zi.
(2) Situaţia de dependenţă este o consecinţă a bolii, traumei şi dizabilităţii şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate.
ART. 32
(1) Ajutorul acordat pentru îndeplinirea activităţilor uzuale ale vieţii zilnice priveşte două categorii de activităţi:
a) activităţi de bază ale vieţii zilnice, în principal: asigurarea igienei corporale, îmbrăcare şi dezbrăcare, hrănire şi hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare;
b) activităţi instrumentale ale vieţii zilnice, în principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj şi spălătorie, facilitarea deplasării în exterior şi însoţire, activităţi de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare.
(2) Îngrijirea persoanei care necesită pe o perioadă mai lungă de 60 de zile ajutor pentru îndeplinirea activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii zilnice este definită ca îngrijire de lungă durată.
(3) Îngrijirea de lungă durată se asigură la domiciliu, în centre rezidenţiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă serviciul şi în comunitate.
ART. 33
(1) Serviciile de îngrijire personală se pot organiza şi acorda integrat cu alte servicii, cum ar fi:
a) servicii de îngrijire medicală;
b) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaţii şi altele asemenea;
c) alte servicii de recuperare/reabilitare: kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie ocupaţională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie podologie şi altele asemenea.
(2) Serviciile de îngrijire personală pot fi acompaniate de servicii de consiliere socială, juridică şi de informare.
ART. 34
Categoriile şi tipurile de servicii sociale, activităţile şi funcţiile aferente fiecărui tip de serviciu, precum şi regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare se stabilesc prin Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
SECŢIUNEA a 2-a
Beneficiarii şi furnizorii de servicii sociale
ART. 35
(1) Beneficiază de servicii sociale persoanele şi familiile aflate în situaţii de dificultate, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 4.
(2) Grupurile şi comunităţile aflate în situaţii de dificultate beneficiază de servicii sociale, în cadrul programelor de acţiune comunitară destinate prevenirii şi combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială, aprobate prin hotărâri ale consiliilor judeţene/locale.
ART. 36
(1) Orice persoană dependentă are dreptul la servicii de îngrijire personală, acordate în funcţie de nevoile individuale de ajutor, situaţia familială, socioeconomică şi mediul personal de viaţă.
(2) Beneficiarii serviciilor de îngrijire personală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi bolnavii cronici.
ART. 37
(1) Furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat.
(2) Furnizori publici de servicii sociale pot fi:
a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale pentru anumite categorii de beneficiari;
c) unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate.
(3) Furnizori privaţi de servicii sociale pot fi:
a) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii;
d) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege.
ART. 38
(1) Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii.
(2) Serviciile sociale pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt acreditate în condiţiile legii.
(3) Acreditarea furnizorilor, precum şi a serviciilor sociale acordate de aceştia se reglementează prin lege specială.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea şi administrarea serviciilor sociale
ART. 39
Responsabilitatea dezvoltării, administrării şi acordării serviciilor sociale este partajată astfel:
a) elaborarea politicilor publice, programelor şi strategiilor naţionale în domeniu, reglementarea, coordonarea şi controlul aplicării lor, precum şi evaluarea şi monitorizarea calităţii serviciilor sociale – în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale;
b) organizarea, administrarea şi acordarea serviciilor sociale – în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, atribuţii ce pot fi externalizate către sectorul neguvernamental, instituţiile de cult, alte persoane fizice şi juridice de drept public sau privat, în condiţiile legii;
c) finanţarea serviciilor sociale, în condiţiile legii – din bugetul local, din contribuţia beneficiarului şi/sau, după caz, a familiei acestuia, bugetul de stat, precum şi din alte surse.
ART. 40
(1) Serviciile sociale se organizează şi se acordă la nivelul comunităţii.
(2) Serviciile sociale au la bază identificarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup şi elaborarea planurilor de intervenţie pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de dificultate.
(3) Furnizorii de servicii sociale asigură activităţile prevăzute la alin. (2) prin asistenţii sociali angajaţi în structurile proprii sau, în lipsa acestora, pot achiziţiona serviciile acordate de asistenţii sociali înregistraţi cu cabinete individuale sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială.
(4) În situaţia în care, din cauze obiective, nu se pot angaja asistenţi sociali sau achiziţiona serviciile acestora, furnizorii de servicii sociale pot angaja lucrători sociali pentru realizarea activităţilor de identificare şi, după caz, de evaluare a nevoilor persoanelor care solicită acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale.
ART. 41
(1) Serviciile sociale acordate şi administrate de către autorităţile administraţiei publice locale se înfiinţează prin hotărâre a consiliului local şi pot fi organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică.
(2) Structurile publice cu personalitate juridică sunt organizate ca instituţii de asistenţă socială conduse de un director, sprijinit de un consiliu consultativ compus din reprezentanţi ai beneficiarilor şi ai partenerilor sociali din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(3) Structurile publice fără personalitate juridică se organizează ca unităţi de asistenţă socială în cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum şi în cadrul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene, consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(4) În scopul realizării unui management eficient, în cazul unităţilor de asistenţă socială, responsabilitatea privind coordonarea şi administrarea resurselor umane şi materiale aferente serviciului respectiv poate fi delegată şefului unităţii.
(5) Instituţiile şi unităţile de asistenţă socială funcţionează sub denumiri diverse, cum ar fi: centre de zi sau rezidenţiale, locuinţe protejate şi unităţi protejate, complexuri multifuncţionale sau complexuri de servicii, cantine sociale, servicii mobile de distribuţie a hranei etc.
ART. 42
(1) Serviciile sociale înfiinţate de furnizorii publici şi privaţi se organizează la nivel teritorial astfel:
a) servicii sociale de interes local, adresate beneficiarilor care trăiesc şi locuiesc pe raza teritorială a comunei, oraşului, municipiului, respectiv a sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) servicii sociale de interes judeţean, adresate beneficiarilor care trăiesc şi locuiesc pe raza teritorială a judeţului.
(2) Serviciile sociale pot deservi beneficiari din mai multe judeţe, caz în care înfiinţarea, organizarea şi finanţarea acestora au la bază un contract de parteneriat care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale partenere.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul serviciilor sociale de interes local care se adresează beneficiarilor din mai multe comune, oraşe şi municipii din cadrul aceluiaşi judeţ ori sectoare ale municipiului Bucureşti, iar contractele de parteneriat se aprobă prin hotărârile consiliilor locale partenere.
(4) În scopul dezvoltării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale pot încheia contracte de parteneriat public-privat, în condiţiile Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura informarea beneficiarilor cu privire la serviciile oferite de furnizorii privaţi de servicii sociale.
ART. 43
(1) Serviciile sociale înfiinţate de furnizorii de servicii sociale, publici sau privaţi, se organizează la nivel teritorial în condiţiile prevăzute la art. 42 alin. (1), cu respectarea prevederilor Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a standardelor de calitate, regulilor generale de normare minimă de personal care stau la baza stabilirii standardelor de cost, reglementate de legislaţia specială.
(2) La nivel naţional se organizează un sistem de evidenţă a serviciilor sociale care cuprinde datele şi informaţiile referitoare la serviciile sociale.
(3) Modalitatea de organizare, administrare şi funcţionare a sistemului de evidenţă prevăzut la alin. (2) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
SECŢIUNEA a 4-a
Procesul de acordare a serviciilor sociale
ART. 44
(1) Serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei, după caz, a reprezentantului său legal, precum şi din oficiu.
(2) Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adresează serviciului public de asistenţă socială organizat în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.
(3) Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresată şi direct unui furnizor privat de servicii sociale, situaţie în care, dacă se încheie un contract de prestări servicii cu persoana solicitantă, furnizorul are obligaţia de a informa, în scris, autoritatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa beneficiarul serviciului respectiv.
ART. 45
(1) Acordarea serviciilor sociale se realizează în baza unui contract, încheiat între furnizorul de servicii sociale şi beneficiar, în care se stipulează serviciile acordate, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi condiţiile de finanţare.
(2) Modelul contractului prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
ART. 46
Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etape obligatorii:
a) evaluarea iniţială;
b) elaborarea planului de intervenţie;
c) evaluarea complexă;
d) elaborarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire;
e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenţie şi în planul individualizat;
f) monitorizarea şi evaluarea acordării serviciilor.
ART. 47
(1) Evaluarea iniţială şi planul de intervenţie sunt realizate de asistentul social sau, în lipsa acestuia, de personalul cu competenţe în domeniul asistenţei sociale din cadrul serviciului public de asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Evaluarea iniţială are drept scop identificarea nevoilor individuale şi familiale, în baza cărora este elaborat planul de intervenţie.
(3) Planul de intervenţie realizat în condiţiile alin. (2) se adresează persoanei şi, după caz, familiei acesteia şi cuprinde măsurile de asistenţă socială, respectiv serviciile recomandate pentru soluţionarea situaţiilor de nevoie sau risc social identificate, precum şi beneficiile de asistenţă socială la care persoana are dreptul.
(4) În cadrul procesului de evaluare iniţială, persoana primeşte gratuit informaţiile referitoare la riscurile sociale şi drepturile de protecţie socială de care poate beneficia, precum şi, după caz, consilierea necesară în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate.
(5) Evaluarea iniţială poate avea în vedere inclusiv realizarea diagnozei sociale la nivelul grupului şi comunităţii şi elaborarea planului de servicii comunitare.
ART. 48
(1) În condiţiile în care evaluarea iniţială evidenţiază existenţa unor nevoi speciale pentru a căror rezolvare se impune participarea unei echipe interdisciplinare şi/sau implicarea altor instituţii, se recomandă efectuarea evaluării complexe.
(2) Personalul de specialitate din cadrul echipelor interdisciplinare prevăzute la alin. (1), în activitatea de evaluare desfăşurată, utilizează, de regulă, instrumente şi tehnici standardizate, specifice domeniului propriu de activitate.
(3) Evaluarea complexă se efectuează în cadrul structurilor de specialitate organizate conform prevederilor legilor speciale.
ART. 49
(1) Evaluarea complexă a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi a persoanelor vârstnice prevăzută la art. 48 are drept scop identificarea detaliată a nevoilor persoanei şi elaborarea unui program de suport strict individualizat care conţine ansamblul de măsuri şi servicii sociale, de educaţie, medicale, de recuperare şi adaptare/readaptare necesare a fi acordate persoanei pentru facilitarea integrării/reintegrării sociale a acesteia.
(2) Procesul de evaluare complexă urmăreşte, în principal, următoarele aspecte:
a) evaluarea capacităţilor fizice, mentale şi senzoriale pentru încadrarea în grade de dizabilitate, invaliditate sau dependenţă, precum şi stabilirea nivelului de afectare a autonomiei funcţionale cu privire la abilităţile de realizare a activităţilor uzuale ale vieţii zilnice, a abilităţilor de învăţare şi de adaptare la o viaţă independentă, precum şi a capacităţii de îndeplinire a cerinţelor unei profesii/ocupaţii;
b) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigura condiţiile necesare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, precum şi de a realiza obligaţiile de întreţinere ce îi revin, conform legii;
c) evaluarea mediului fizic şi social în care trăieşte persoana şi/sau familia;
d) evaluarea gradului de inserţie sau integrare socială;
e) evaluarea potenţialului persoanei de a se implica în acţiunile, programele şi serviciile de sprijinire pentru depăşirea situaţiilor de dificultate;
f) evaluarea percepţiei persoanei asupra propriilor nevoi, a vulnerabilităţii şi consecinţelor asupra siguranţei şi securităţii personale.
ART. 50
(1) Pe baza rezultatelor evaluării complexe se stabilesc măsurile de protecţie specială, serviciile de îngrijire personală şi drepturile la beneficii de asistenţă socială sau alte prestaţii de asigurări sociale, după caz.
(2) În urma evaluării complexe se elaborează un plan individualizat de îngrijire şi asistenţă care, pentru a fi eficient şi implementabil, trebuie să ţină cont de aspecte privind:
a) motivaţia persoanei sau a reprezentantului legal al acesteia de a solicita autorităţilor statului asistenţă şi îngrijire;
b) motivaţia persoanei de a participa activ la programele, măsurile de intervenţie şi serviciile sociale recomandate;
c) consecinţele negative asupra persoanei în cazul neacordării serviciilor sociale necesare;
d) percepţia proprie privind capacitatea funcţională, performanţele şi resursele;
e) capacitatea reţelei informale constituite din persoanele prevăzute la art. 52 alin. (2) lit. b) de a acorda servicii sociale;
f) nevoile de suport ale personalului de asistenţă şi îngrijire formală şi informală;
g) existenţa serviciilor sociale în comunitate, modul în care acestea pot răspunde nevoilor persoanei, precum şi posibilitatea de acces a beneficiarului la serviciul respectiv.
(3) Pe baza rezultatelor evaluării complexe, beneficiarului i se prezintă lista furnizorilor acreditaţi de servicii existenţi, care pot acoperi total sau parţial nevoile identificate. Beneficiarul are dreptul să aleagă în mod liber dintre furnizorii de servicii acreditaţi.
ART. 51
(1) Furnizarea serviciilor sociale se realizează în baza planului individualizat de asistenţă şi îngrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul şi participarea beneficiarului.
(2) În vederea monitorizării eficienţei serviciilor sociale furnizate, precum şi pentru stabilirea continuării intervenţiei sau scoaterii din evidenţă a cazului, situaţia beneficiarului se reevaluează periodic, în condiţiile prevăzute de legislaţia specială.
ART. 52
(1) În cazul serviciilor de îngrijire personală la domiciliu, acordarea acestora se planifică şi se programează în vizite zilnice, săptămânale sau lunare, repartizate la intervale regulate.
(2) Îngrijirea personală la domiciliu poate fi formală şi informală:
a) îngrijirea formală se asigură de persoana calificată, certificată profesional, în condiţiile legii;
b) îngrijirea informală se asigură de membrii de familie, prieteni, vecini sau o altă persoană necalificată care îşi asumă responsabilitatea îngrijirii persoanei.
(3) Persoana dependentă care necesită asistenţă şi/sau supraveghere permanentă poate beneficia de îngrijire zilnică acordată la domiciliu, de îngrijitorul formal, pentru maximum 8 ore/zi, consecutive sau repartizate la intervale regulate pe parcursul zilei.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), îngrijirea personală acordată la domiciliu poate fi asigurată, pe o perioadă mai mare de 8 ore/zi, de îngrijitori informali calificaţi sau de îngrijitori formali, numai în condiţiile prevăzute expres de lege.
(5) Persoanele aflate în situaţia prevăzută la alin. (3), care solicită asistare în centre rezidenţiale, au prioritate în cazul în care nu au familie sau familia acestora nu le poate asigura îngrijirea necesară.
(6) Serviciile de îngrijire care presupun ajutor pentru îndeplinirea activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice sunt acordate de îngrijitori informali şi voluntari şi, numai în lipsa acestora, de îngrijitori formali.
CAPITOLUL IV
Măsuri integrate de asistenţă socială
SECŢIUNEA 1
Prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială
ART. 53
(1) Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură oportunităţile şi resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii, precum şi la procesul de luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale.
(2) Pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice iniţiate, statul:
a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie şi la loc de muncă;
b) instituie măsuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor şi grupurilor defavorizate.
(3) Armonizarea politicilor destinate cunoaşterii, prevenirii şi combaterii situaţiilor care determină sărăcia şi riscul de excluziune socială se realizează în cadrul mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale, constituit conform legii, cu participarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi a reprezentanţilor organizaţiilor societăţii civile.
(4) În cadrul acţiunilor multidimensionale ale procesului de incluziune socială se înscriu şi activităţile din domeniul economiei sociale, orientate spre generarea sau asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele prevăzute la alin. (1). Organizarea şi funcţionarea sectorului economiei sociale se reglementează prin lege specială.
ART. 54
(1) Persoanele singure şi familiile care nu dispun de resursele necesare pentru satisfacerea unui nivel de trai minimal au dreptul la beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale, acordate în funcţie de nevoile identificate ale fiecărei persoane sau familii.
(2) Nivelul de trai minimal reprezintă limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menţinerea şi salubrizarea locuinţei şi se calculează în raport cu pragul sărăciei conform metodologiei utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.
ART. 55
(1) Beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială sunt destinate asigurării mijloacelor financiare minime necesare traiului zilnic, precum şi suplimentării veniturilor sau mijloacelor persoanei ori familiei aflate în situaţia prevăzută la art. 54 alin. (1) şi se bazează pe testarea mijloacelor de trai.
(2) Beneficiile de asistenţă socială acordate pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială sunt cele prevăzute la art. 11.
(3) Principala formă de sprijin pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială este venitul minim de inserţie acordat din bugetul de stat ca diferenţă între nivelurile prevăzute prin lege specială şi venitul net al familiei sau al persoanei singure realizat ori obţinut într-o anumită perioadă de timp, în scopul garantării unui venit minim fiecărei persoane din România.
ART. 56
(1) Principalele categorii de servicii sociale având drept scop exclusiv prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială sunt adresate persoanelor şi familiilor fără venituri sau cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de persoane, precum şi persoanelor private de libertate.
(2) Familiile şi persoanele singure fără venituri sau cu venituri reduse pot beneficia de o gamă diversificată de servicii sociale adaptate nevoilor individuale, cum ar fi servicii de consiliere şi informare, servicii de inserţie/reinserţie socială, servicii de reabilitare şi altele asemenea.
ART. 57
Serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost au drept scop asigurarea de găzduire pe perioadă determinată, asociată cu acordarea unor servicii de consiliere şi de reinserţie sau reintegrare socială, în concordanţă cu nevoile individuale identificate.
ART. 58
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea înfiinţării, organizării şi administrării serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost.
(2) Pentru copiii străzii, pentru persoanele vârstnice singure sau fără copii şi persoanele cu dizabilităţi care trăiesc în stradă, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a înfiinţa pe raza lor teritorială servicii sociale adecvate şi adaptate nevoilor acestora.
(3) Pentru persoanele care trăiesc în stradă, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza adăposturi de urgenţă pe timp de iarnă.
ART. 59
(1) Serviciile sociale adresate persoanelor care trăiesc în stradă pot fi organizate ca:
a) echipe mobile de intervenţie în stradă sau servicii de tip ambulanţă socială;
b) adăposturi de noapte;
c) centre rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată.
(2) În scopul prevenirii şi combaterii riscului ca tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului să devină persoane fără adăpost, precum şi pentru promovarea integrării sociale a acestora, autorităţile locale pot înfiinţa centre multifuncţionale care asigură condiţii de locuit şi de gospodărire pe perioadă determinată.
ART. 60
(1) Pentru persoanele care trăiesc în stradă serviciile sociale se acordă gratuit sau, după caz, contra unei contribuţii modice din partea beneficiarului.
(2) Calculul şi nivelul contribuţiei beneficiarului, prevăzute la alin. (1), se stabilesc de către furnizorul public sau privat care administrează serviciile.
ART. 61
(1) Persoanele fără venituri sau cu venituri reduse beneficiază de masă acordată de cantine sociale.
(2) Cantinele sociale sunt unităţi publice de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, înfiinţate, organizate şi administrate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de furnizori de servicii sociale privaţi.
(3) Cantinele sociale acordă masă caldă şi rece, gratuit sau contra cost, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 62
(1) Victimele traficului de persoane beneficiază de servicii sociale acordate pentru facilitarea reintegrării/reinserţiei sociale a acestora.
(2) Serviciile sociale acordate victimelor traficului de persoane sunt acordate în sistem integrat cu alte măsuri de protecţie prevăzute de legislaţia specială şi sunt gratuite.
ART. 63
Serviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane pot fi:
a) centrele rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată care asigură asistenţă, îngrijire şi protecţie;
b) centre de zi care asigură în principal informare, consiliere, sprijin emoţional şi social în scopul reabilitării şi reintegrării sociale;
c) servicii acordate în comunitate care constau în servicii de asistenţă socială, suport emoţional, consiliere psihologică, consiliere juridică, orientare profesională, reinserţie socială etc.
ART. 64
(1) Persoanele private de libertate, aflate în custodia sistemului penitenciar, în vederea asigurării reintegrării lor sociale beneficiază gratuit de servicii sociale de consiliere educaţională, socială şi psihologică, acordate la nivelul aşezămintelor de deţinere, în sistem integrat cu activităţile şi programele educative, psihologice şi de asistenţă socială, de instruire şcolară şi formare profesională desfăşurate în cadrul acestora.
(2) Furnizarea serviciilor de educaţie, consiliere psihologică şi asistenţă socială în cadrul aşezămintelor de deţinere se realizează de către personalul specializat al acestora, cu participarea consilierilor de probaţiune ori a furnizorilor publici sau privaţi de servicii sociale.
(3) Pe perioada detenţiei, persoana privată de libertate poate beneficia şi de consiliere privind accesarea serviciilor sociale existente în comunitatea în care aceasta îşi va avea domiciliul sau reşedinţa după eliberare.
SECŢIUNEA a 2-a
Asistenţa socială a copilului şi a familiei
ART. 65
(1) Copilul are dreptul la protecţie şi asistenţă în realizarea şi exercitarea deplină a drepturilor lui, în condiţiile legii.
(2) Asigurarea creşterii şi dezvoltării copilului se află în responsabilitatea părinţilor.
(3) Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea şi menţinerea relaţiilor personale cu acesta, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale.
(4) Părinţii copilului au dreptul să primească asistenţa de specialitate în vederea îngrijirii, creşterii şi educării acestuia, precum şi să fie informaţi asupra drepturilor şi obligaţiilor lor.
ART. 66
(1) Statul asigură protecţia copilului şi garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii în domeniu.
(2) Copilul are dreptul să fie crescut alături de părinţii săi în condiţii care să-i permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală şi socială.
(3) Copilul are dreptul de a beneficia de măsuri de asistenţă socială, în funcţie de situaţia sa personală şi de situaţia socioeconomică a familiei sau a persoanelor în întreţinerea cărora se află.
(4) Pentru realizarea obligaţiilor ce le revin faţă de copil, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale susţin familia prin acordarea de beneficii de asistenţă socială, precum şi prin asigurarea de servicii sociale.
(5) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de stat, precum şi de orice persoană fizică sau juridică, publică ori privată.
(6) În situaţia în care părintele/reprezentantul legal se foloseşte de copil pentru a apela la mila publicului, cerând ajutor financiar sau material, precum şi în situaţia în care copilul a fost victima abuzului/neglijării/exploatării/traficului exercitat de părinte/reprezentant legal, serviciul public de asistenţă socială organizat în subordinea consiliului judeţean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti iniţiază, în momentul constatării faptei, demersurile necesare instituirii măsurilor de protecţie specială prevăzute de lege.
ART. 67
Măsurile de asistenţă socială pentru familie nu sunt acordate pentru compensarea sarcinilor specifice acesteia, ci ca forme de sprijin destinate, în principal, menţinerii copilului în familie şi depăşirii unei situaţii de dificultate, reconcilierii vieţii de familie cu viaţa profesională, încurajării ocupării pe piaţa muncii.
ART. 68
(1) Beneficiile de asistenţă socială în bani destinate copilului şi familiei pot fi acordate sub formă de alocaţii, indemnizaţii, stimulente financiare, facilităţi fiscale şi alte facilităţi de natură financiară, în condiţiile legii.
(2) Alocaţiile, indemnizaţiile şi stimulentele cuprind:
a) alocaţii pentru copii destinate copilului din familie şi copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor, cum ar fi: alocaţia de stat, alocaţia de plasament şi alte alocaţii acordate în condiţiile legii;
b) alocaţii, indemnizaţii şi stimulente pentru familie, acordate în raport cu veniturile familiei şi cu numărul de copii aflaţi în întreţinere cum ar fi: indemnizaţia pentru creşterea copilului, stimulentul de inserţie, alte alocaţii familiale şi indemnizaţii.
ART. 69
Copilul şi familia beneficiază de servicii sociale diversificate, adaptate nevoilor şi situaţiilor de dificultate identificate.
ART. 70
(1) Orice copil lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi are dreptul la protecţie alternativă care constă în instituirea tutelei, măsuri de protecţie specială şi adopţie.
(2) Protecţia specială constă în instituirea măsurii plasamentului şi acordarea de servicii sociale destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu a acestuia, acompaniate de beneficiile de asistenţă socială prevăzute de lege.
(3) Deciziile de separare a copilului de părinţii săi sau de limitare a exerciţiului drepturilor părinteşti sunt precedate obligatoriu de servicii sociale de informare şi consiliere, de terapie şi mediere adresate părinţilor.
(4) Tinerii care au beneficiat de măsuri de protecţie specială şi nu au posibilitatea revenirii în familie, aflaţi în situaţii de risc de excluziune socială pot beneficia, la cerere, de continuarea acordării unor măsuri de protecţie specială pe o perioadă determinată, în condiţiile prevăzute de legislaţia specială.
(5) Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc prin planul individualizat de protecţie, întocmit, aplicat şi monitorizat de către autorităţile/instituţiile abilitate de lege.
ART. 71
(1) Copilul cu dizabilităţi are dreptul la măsuri de suport şi de îngrijire, adaptate nevoilor sale.
(2) Copilul cu dizabilităţi şi părinţii acestuia, precum şi persoanele cărora le-a fost dat în plasament sau tutelă, beneficiază de servicii sociale destinate facilitării accesului efectiv şi fără discriminare al copilului cu dizabilităţi la educaţie, formare profesională, asistenţă medicală, recuperare, pregătire în vederea ocupării unui loc de muncă, la activităţi recreative, precum şi la orice alte activităţi apte să le permită deplina integrare socială şi dezvoltare personală.
(3) Copilul cu dizabilităţi are dreptul la servicii de îngrijire personală, stabilite în baza evaluării socio-psiho-medicale şi a nevoilor individuale de ajutor pentru realizarea activităţilor uzuale ale vieţii zilnice.
(4) Copilul cu dizabilităţi pentru care s-a instituit măsura tutelei ori a plasamentului la o familie sau persoană, dacă la împlinirea vârstei de 18 ani nu urmează o formă de învăţământ ori pregătire profesională, în condiţiile legii, poate rămâne în grija acestora pe o perioadă de încă 3 ani.
(5) Măsura prevăzută la alin. (4) se aplică la solicitarea tânărului cu dizabilităţi şi cu acordul familiei sau persoanei la care a fost dat în plasament ori în tutelă.
ART. 72
(1) Copilul care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal beneficiază de măsuri de protecţie specială, respectiv plasament şi supraveghere specializată, precum şi de servicii sociale destinate sprijinirii acestuia în procesul de reintegrare socială.
(2) Pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal, familia acestuia beneficiază de servicii sociale de consiliere şi suport pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege pe perioada de supraveghere specializată.
ART. 73
(1) Serviciile sociale din domeniul protecţiei copilului şi familiei au ca principal obiectiv suportul acordat pentru asigurarea îngrijirii, creşterii, formării, dezvoltării şi educării copilului în cadrul familiei.
(2) Principalele categorii de servicii sociale sunt:
a) servicii de prevenire a separării copilului de familie;
b) servicii de reconciliere a vieţii de familie cu viaţa profesională;
c) servicii pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinţii săi;
d) servicii de sprijin pentru familiile aflate în situaţii de dificultate.
(3) Serviciile sociale prevăzute la alin. (2) pot fi acordate în instituţii/unităţi de asistenţă socială, respectiv în centre de zi, centre rezidenţiale, precum şi la domiciliul familiei, la domiciliul persoanei care acordă îngrijire copilului sau în comunitate.
ART. 74
(1) Furnizarea serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie specială este gratuită.
(2) În cazul serviciilor sociale prevăzute la art. 73 alin. (2) lit. b) şi d), precum şi al altor servicii sociale destinate copilului din familie, stabilite prin legea specială, părinţii suportă o parte din cheltuielile aferente acestora, achitând o contribuţie stabilită în funcţie de nivelul costului serviciului pe beneficiar şi de nivelul veniturilor pe membru de familie. Cuantumul contribuţiei, serviciile oferite, obligaţiile şi drepturile părţilor sunt înscrise în contractul de furnizare de servicii, încheiat între furnizor şi părinte/reprezentantul legal al copilului.
ART. 75
(1) Prevenirea şi combaterea violenţei în familie constituie o componentă a politicilor de protecţie şi asistenţă a familiei.
(2) Serviciile sociale destinate victimelor violenţei în familie sunt acordate în sistem integrat cu celelalte măsuri de protecţie legală, de asigurare a sănătăţii, de prevenire, identificare şi sancţionare a faptelor de violenţă în familie, prevăzute de legislaţia specială în domeniu.
ART. 76
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea înfiinţării, organizării, administrării şi furnizării serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
(2) Pentru asigurarea unor servicii sociale eficiente, autorităţile administraţiei publice locale colaborează cu alte instituţii şi autorităţi cu competenţe în acest domeniu, precum poliţia, comandamentele de jandarmi judeţene, serviciile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, instituţiile de învăţământ, serviciile de medicină legală etc., în condiţiile legii.
(3) Serviciile sociale dezvoltate în domeniul prevenirii violenţei în familie se adresează cu prioritate victimelor, dar şi agresorilor acestora.
ART. 77
(1) Serviciile sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie pot fi organizate în centre de zi şi rezidenţiale, cu sau fără personalitate juridică, de interes local ori judeţean.
(2) Principalele categorii de servicii sociale organizate în centre rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată sunt:
a) centre de primire în regim de urgenţă a victimelor violenţei în familie;
b) centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie;
c) locuinţe protejate.
(3) Principalele categorii de servicii sociale organizate în centre de zi sunt:
a) centre de consiliere pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
b) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei.
ART. 78
Serviciile sociale destinate agresorilor prevăzuţi la art. 76 alin. (3) sunt organizate în centre de zi care au drept obiectiv reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educaţie, consiliere şi mediere familială.
SECŢIUNEA a 3-a
Asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi
ART. 79
(1) Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi reprezintă o obligaţie pentru autorităţile statului, pentru toate persoanele juridice de drept public şi privat, precum şi pentru toţi cetăţenii din România.
(2) Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, are obligaţia de a asigura măsurile specifice de protecţie şi de asistenţă socială, în conformitate cu nevoile particulare ale persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în funcţie de situaţia familială şi socio-economică a acestora.
(3) În baza principiului asigurării de oportunităţi egale, autorităţile publice competente au obligaţia să asigure toate măsurile necesare destinate persoanelor cu dizabilităţi în scopul:
a) accesului nemijlocit şi neîngrădit la educaţie, sănătate, ocupare, justiţie, precum şi la toate tipurile de servicii publice de interes general şi servicii sociale;
b) facilitării participării active la viaţa comunităţii din care face parte persoana şi a societăţii în general.
(4) O componentă prioritară a protecţiei persoanelor cu dizabilităţi priveşte asigurarea şi facilitarea accesului la programe de abilitare/reabilitare, dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale, precum şi la echipamente tehnice asistive care să faciliteze viaţa de zi cu zi a persoanelor cu dizabilităţi, activităţile lor de studiu şi cele profesionale.
ART. 80
(1) Pentru protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, autorităţile publice au obligaţia să includă nevoile speciale ale acestei categorii de persoane în toate politicile publice, strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană sau locală, precum şi în programele guvernamentale.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi orice persoană juridică de drept public sau privat au obligaţia de a asigura servicii de informare şi documentare accesibile persoanelor cu dizabilităţi.
ART. 81
(1) Persoanele cu dizabilităţi, în funcţie de nivelul deficienţei, gradul de afectare a funcţiilor şi a structurilor organismului, factorii de mediu şi personali, incapacitatea manifestată se încadrează în grade de dizabilitate, reglementate prin legile speciale.
(2) În funcţie de gradul de dizabilitate, precum şi, după caz, de dificultăţile familiale şi socio-economice, persoanele cu dizabilităţi beneficiază de alocaţii, indemnizaţii şi facilităţi, precum şi de alte forme de sprijin financiar şi în natură.
(3) Persoanele cu dizabilităţi beneficiază de o alocaţie lunară în scopul susţinerii necesităţilor zilnice de viaţă, precum şi de o indemnizaţie de îngrijire în vederea asigurării îngrijirii personale, acordate în funcţie de gradul de dizabilitate şi în condiţiile stabilite prin legile speciale.
(4) Pentru persoanele cu afectare gravă a capacităţii de muncă, alocaţia prevăzută la alin. (3) se acordă doar în funcţie de gradul de dizabilitate al acestora.
(5) Persoanele adulte, în funcţie de gradul de dizabilitate, pot beneficia, în condiţiile legii, de facilităţi fiscale şi alte facilităţi, precum şi de credite a căror dobândă se suportă din bugetul de stat pentru achiziţionarea de autovehicule şi pentru adaptarea locuinţei conform nevoilor individuale.
ART. 82
Persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, copii şi adulţi, au dreptul la o indemnizaţie lunară de hrană destinată asigurării unei alimentaţii corespunzătoare în completarea tratamentului de specialitate cu medicamente antiretrovirale.
ART. 83
(1) Persoana cu dizabilităţi are dreptul, în baza evaluării socio-psiho-medicale, la servicii sociale organizate şi acordate în condiţiile legii.
(2) Serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilităţi se acordă la domiciliu, în centre rezidenţiale sau în centre de zi, proiectate şi adaptate nevoilor individuale ale persoanei asistate.
ART. 84
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea organizării şi finanţării sau cofinanţării serviciilor sociale adecvate nevoilor speciale de îngrijire, asistare, educare şi formare, recuperare/reabilitare, inserţie/reinserţie socială ale persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu strategiile naţionale, strategiile judeţene şi planurile anuale proprii de acţiune.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a monitoriza situaţia tuturor persoanelor cu dizabilităţi care au domiciliul sau reşedinţa pe aria lor teritorială şi de a întreprinde toate demersurile în vederea facilitării reintegrării sociale a acestora în comunitate şi a inserţiei pe piaţa muncii.
(3) În vederea asigurării continuităţii măsurilor de protecţie, de asistare şi îngrijire, autorităţile administraţiei publice locale instituie măsuri specifice de realizare a tranziţiei tânărului cu dizabilităţi din sistemul de protecţie a copilului în sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi.
ART. 85
(1) Evaluarea socio-psiho-medicală a persoanei cu dizabilităţi în vederea încadrării într-un grad de dizabilitate şi stabilirii nevoilor de îngrijire personală se realizează de personal de specialitate din cadrul organismelor de evaluare, constituite conform legii.
(2) Serviciile de îngrijire personală la domiciliu sau recomandarea de internare într-un centru rezidenţial se înscriu în programul individual de reabilitare şi integrare socială, elaborat în urma evaluării prevăzute la alin. (1).
ART. 86
(1) Persoana cu dizabilităţi beneficiază de servicii de îngrijire personală la domiciliu, acordate de către îngrijitori formali sau informali.
(2) Îngrijitorii informali şi formali beneficiază de facilităţi şi servicii de suport, reglementate prin legislaţia specială.
ART. 87
(1) Persoana cu dizabilitate gravă, în funcţie de natura deficienţei şi de specificul nevoilor de îngrijire, poate fi asistată şi îngrijită la domiciliu de un membru de familie angajat în calitate de îngrijitor formal, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Persoana cu dizabilităţi optează între indemnizaţia de îngrijire şi serviciile acordate de îngrijitori formali.
ART. 88
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, cu prioritate, servicii de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în centre de zi adaptate nevoilor acestora, cum ar fi: centre de recuperare/readaptare, centre de inserţie/reinserţie socială, centre de socializare, centre de terapie ocupaţională şi alte terapii speciale, centre de asistare şi îngrijire pe timpul zilei, ateliere protejate/unităţi protejate, şi altele asemenea, potrivit atribuţiilor stabilite prin legile speciale.
ART. 89
(1) Admiterea persoanelor cu dizabilităţi în centre rezidenţiale se realizează numai în cazul în care asistarea, îngrijirea, recuperarea sau protecţia acestora nu se pot realiza la domiciliu ori în cadrul centrelor de zi organizate în comunitate.
(2) Principalele categorii de centre rezidenţiale pentru persoane cu dizabilităţi care asigură găzduire pe perioadă nedeterminată sau determinată sunt:
a) centre de îngrijire şi asistenţă;
b) centre de recuperare şi reabilitare;
c) centre de integrare prin terapie ocupaţională;
d) centre respiro/centre de criză;
e) locuinţe protejate.
ART. 90
(1) Persoanele adulte cu dizabilităţi asistate în centre rezidenţiale sau susţinătorii legali ai acestora, în funcţie de veniturile personale ale persoanelor cu dizabilităţi, au obligaţia de a plăti o contribuţie lunară de întreţinere, stabilită în condiţiile legii.
(2) Persoanele cu dizabilităţi care nu au venituri şi nici susţinători legali care să datoreze întreţinerea acestora sau ale căror venituri nu permit asigurarea contribuţiei lunare sunt asistate gratuit, costurile aferente fiind susţinute din bugetele locale sau judeţene.
ART. 91
(1) În vederea asigurării evaluării, orientării, formării şi reconversiei profesionale a persoanelor cu dizabilităţi, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să organizeze şi să dezvolte servicii sociale integrate cu servicii şi măsuri specifice de stimulare a ocupării.
(2) Persoanele juridice de drept public sau privat, în calitate de angajatori au obligaţia de a crea toate condiţiile necesare dobândirii şi menţinerii unui loc de muncă, precum şi pentru promovarea profesională a persoanei cu dizabilităţi.
(3) Angajarea persoanei cu dizabilităţi se realizează pe piaţa liberă a muncii, la domiciliu şi în forme protejate, respectiv loc de muncă protejat şi unităţi protejate, reglementate prin legislaţia specială.
(4) Angajatorii persoanelor cu dizabilităţi beneficiază de facilităţi fiscale, precum şi de alte drepturi acordate în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 4-a
Asistenţa socială a persoanelor vârstnice
ART. 92
(1) Persoanele vârstnice reprezintă o categorie de populaţie vulnerabilă cu nevoi particulare, datorită limitărilor fiziologice şi fragilităţii caracteristice fenomenului de îmbătrânire.
(2) Persoanele vârstnice, în funcţie de situaţiile personale de natură socio-economică, medicală şi fiziologică, beneficiază de măsuri de asistenţă socială, în completarea prestaţiilor de asigurări sociale pentru acoperirea riscurilor de bătrâneţe şi de sănătate.
ART. 93
(1) Familia persoanei vârstnice are obligaţia de a asigura îngrijirea şi întreţinerea acesteia.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc astfel încât să nu afecteze veniturile considerate a fi minim necesare vieţii curente a persoanei/persoanelor obligate la întreţinere, precum şi a copiilor acesteia/acestora.
(3) În situaţia persoanei vârstnice singure sau a cărei familie nu poate să asigure, parţial sau integral, îngrijirea şi întreţinerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei vârstnice.
ART. 94
(1) Beneficiile de asistenţă socială se acordă persoanelor vârstnice care se găsesc în situaţii de vulnerabilitate, respectiv:
a) nu realizează venituri proprii sau veniturile lor ori ale susţinătorilor legali nu sunt suficiente pentru asigurarea unui trai decent şi mediu sigur de viaţă;
b) se află în imposibilitatea de a-şi asigura singure activităţile de bază ale vieţii zilnice, nu se pot gospodări singure şi necesită asistenţă şi îngrijire;
c) nu au locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;
d) se află în alte situaţii de urgenţă sau de necesitate, prevăzute de lege.
(2) Beneficiile de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice sunt, în principal:
a) beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială;
b) indemnizaţii de îngrijire, acordate în condiţiile legii;
c) alocaţii sau contribuţii pentru asigurarea calităţii serviciilor sociale, destinate acoperirii costurilor hranei în cantine sociale, în centrele rezidenţiale de îngrijire, precum şi pentru susţinerea unor suplimente nutriţionale;
d) facilităţi privind transportul urban şi interurban, telefon, radio-tv, achiziţia de produse alimentare, bilete de tratament balnear sau pentru recreere, precum şi a altor servicii;
e) ajutoare pentru situaţii care pun în pericol viaţa şi siguranţa persoanei vârstnice, precum şi pentru evitarea instituţionalizării;
f) ajutoare în natură precum: alimente, încălţăminte, îmbrăcăminte, medicamente şi dispozitive medicale, materiale de construcţii şi altele asemenea.
ART. 95
(1) În vederea prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot afecta viaţa persoanei vârstnice sau pot genera riscul de excluziune socială, persoanele vârstnice au dreptul la servicii sociale.
(2) La procesul decizional privind dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a consulta organismele reprezentative ale persoanelor vârstnice, constituite conform legii.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură gratuit servicii de informare şi consiliere a persoanelor vârstnice cu privire la drepturile sociale ale acestora.
(4) În procesul de acordare a serviciilor sociale, furnizorii publici şi privaţi au obligaţia de a implica persoana vârstnică, precum şi familia sau reprezentantul legal al acesteia şi de a promova intervenţia membrilor comunităţii şi a voluntarilor.
ART. 96
(1) Pentru a identifica şi a răspunde cât mai adecvat nevoilor sociale ale persoanelor vârstnice şi condiţiilor particulare în care aceştia se află, serviciile sociale se organizează cu prioritate la nivelul comunităţilor locale.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea identificării şi evaluării nevoilor persoanelor vârstnice, a organizării, planificării şi asigurării finanţării sau cofinanţării serviciilor sociale, iar furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi au responsabilitatea acordării acestora cu respectarea standardelor de calitate.
ART. 97
(1) Persoanele vârstnice dependente beneficiază de servicii de îngrijire personală acordate în concordanţă cu gradul de dependenţă în care se află şi nevoile individuale de ajutor, precum şi în funcţie de situaţia familială şi veniturile de care dispun.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura serviciile de îngrijire personală acordate la domiciliu sau în centre rezidenţiale pentru persoanele vârstnice dependente singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea.
ART. 98
(1) Evaluarea autonomiei funcţionale a persoanelor dependente şi stabilirea gradelor de dependenţă se realizează în baza unor criterii standard, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Evaluarea autonomiei funcţionale se realizează, de regulă, la domiciliul persoanei, de o echipă mobilă de evaluatori.
(3) Răspunderea privind corectitudinea datelor şi a recomandărilor privind încadrarea în grade de dependenţă a persoanelor evaluate revine în mod solidar membrilor echipei de evaluatori.
(4) Evaluarea autonomiei funcţionale, în cazul persoanelor asistate în unităţi sanitare cu paturi, se poate realiza şi la patul bolnavului, la solicitarea medicului curant sau a asistentului social angajat al spitalului.
(5) Furnizarea serviciilor de îngrijire se realizează conform planului individualizat de asistenţă şi îngrijire, elaborat de personal de specialitate, în baza recomandărilor formulate de echipa de evaluare.
ART. 99
(1) Acordarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu a persoanelor vârstnice se realizează de către îngrijitorul formal sau informal.
(2) Îngrijitorii informali şi formali beneficiază de facilităţi şi servicii de suport, indemnizaţii, servicii de consiliere, servicii de tip respiro şi concediu de îngrijire, conform legii.
ART. 100
Pentru menţinerea în mediul propriu de viaţă şi prevenirea situaţiilor de dificultate şi dependenţă, persoanele vârstnice beneficiază de servicii de consiliere, de acompaniere, precum şi de servicii destinate amenajării sau adaptării locuinţei, în funcţie de natura şi gradul de afectare a autonomiei funcţionale.
ART. 101
(1) Îngrijirea în centre rezidenţiale a persoanelor vârstnice dependente poate fi dispusă numai în cazul în care îngrijirea la domiciliu a acestora nu este posibilă.
(2) Centrele rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice pot fi organizate ca:
a) centre de îngrijire temporară;
b) centre de îngrijire pe perioadă nedeterminată, respectiv cămine pentru persoane vârstnice;
c) locuinţe protejate, complex de servicii şi alte tipuri de centre.
ART. 102
(1) Persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii au obligaţia de a plăti o contribuţie lunară pentru asigurarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu şi pentru asistarea şi îngrijirea în centre rezidenţiale, stabilită de către autorităţile administraţiei publice locale sau furnizorii privaţi care le administrează, cu respectarea condiţiei prevăzute la art. 91 alin. (2).
(2) În situaţia în care persoana vârstnică nu are venituri sau nu poate achita integral contribuţia lunară, suma aferentă acesteia sau diferenţa până la concurenţa valorii integrale a contribuţiei se asigură de către susţinătorii legali ai persoanei vârstnice, în conformitate cu nivelul veniturilor acestora, calculat pe membru de familie, în cuantumul prevăzut de lege.
(3) Persoanele vârstnice care nu au venituri şi nici susţinători legali nu datorează contribuţia lunară, aceasta fiind asigurată din bugetele locale, în limitele hotărâte de autorităţile administraţiei publice locale.
ART. 103
Persoana vârstnică care încheie acte juridice translative de proprietate, cu titlu oneros sau gratuit, în scopul întreţinerii şi îngrijirii personale, are dreptul la măsuri de protecţie acordate în condiţiile legii.
CAPITOLUL V
Construcţia instituţională a sistemului naţional de asistenţă socială
SECŢIUNEA 1
Nivelul central
ART. 104
(1) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistenţă socială şi promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi şi ale oricăror altor persoane aflate în nevoie.
(2) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale stabileşte strategia naţională şi sectorială de dezvoltare în domeniul social, coordonează şi monitorizează implementarea acestora, susţine financiar şi tehnic programele sociale şi exercită controlul asupra acordării beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale.
(3) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are responsabilitatea aplicării unitare, la nivel teritorial, a legislaţiei şi a strategiilor naţionale din domeniul asistenţei sociale.
(4) În elaborarea strategiei naţionale şi sectoriale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se consultă cu autorităţile publice centrale şi locale care au responsabilităţi în finanţarea şi acordarea serviciilor sociale, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile cu activităţi în domeniu.
(5) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale colaborează cu celelalte ministere şi organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte instituţii publice şi cu organisme de drept privat.
(6) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale poate constitui structuri executive sau consultative în scopul implementării şi monitorizării politicilor sociale, precum şi a programelor de dezvoltare în domeniu.
ART. 105
În vederea realizării rolului său în domeniul asistenţei sociale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale îndeplineşte următoarele funcţii:
a) de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniu;
b) de strategie, prin care se stabilesc obiectivele şi direcţiile prioritare de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială, în concordanţă cu politicile sociale stabilite de Guvern;
c) de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul asistenţei sociale;
d) de coordonare, prin care se asigură funcţionarea unitară şi eficientă a sistemului de asistenţă socială;
e) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern;
f) de administrare, prin care se asigură gestionarea resurselor umane, materiale şi financiare.
ART. 106
În domeniul asistenţei sociale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) elaborează politicile publice, strategiile, precum şi programele de dezvoltare unitară a sistemului;
b) stabileşte obiectivele prioritare şi direcţiile de acţiune ale politicilor specifice;
c) elaborează proiecte de acte normative, norme metodologice şi alte reglementări privitoare la organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului de asistenţă socială;
d) iniţiază şi susţine proiecte-pilot pentru implementarea programelor specifice;
e) monitorizează, evaluează şi controlează aplicarea reglementărilor legale;
f) finanţează beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetul propriu;
g) elaborează, propune şi monitorizează indicatorii sociali din domeniu;
h) analizează anual, la nivel naţional, datele privind sărăcia şi excluziunea socială, identifică factorii care contribuie la incluziunea socială, elaborează rapoartele naţionale în domeniu, formulează recomandări şi propuneri în vederea eficientizării procesului de luare a deciziilor în domeniul incluziunii sociale;
i) iniţiază şi asigură participarea la programe de formare profesională a personalului cu atribuţii în domeniu, precum şi a personalului informal;
j) identifică priorităţile de dezvoltare a serviciilor sociale pe categorii de beneficiari şi tipuri de nevoi în baza cărora elaborează politicile publice, strategiile şi programele sociale adresate persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, victimelor violenţei în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor şi familiilor afectate de sărăcie, precum şi altor categorii de persoane aflate în nevoie;
k) colectează şi prelucrează datele şi informaţiile referitoare la beneficiari, furnizori şi serviciile sociale acordate, la nivel naţional;
l) monitorizează implementarea strategiilor autorităţilor administraţiei publice locale privind dezvoltarea de servicii sociale;
m) elaborează standardele de cost pentru serviciile sociale şi monitorizează respectarea lor de către furnizorii publici;
n) elaborează criteriile, indicatorii de performanţă şi standardele de calitate privind serviciile sociale, monitorizează şi controlează respectarea lor de către furnizorii publici şi privaţi;
o) elaborează, finanţează şi implementează programe de interes naţional destinate dezvoltării şi sustenabilităţii serviciilor sociale;
p) elaborează şi implementează programe şi proiecte finanţate din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale;
q) acordă subvenţii pentru dezvoltarea serviciilor sociale, în condiţiile legii;
r) finanţează cheltuielile cu lucrări de construcţii, reparaţii, modernizări şi amenajări efectuate la centrele de servicii sociale, în condiţiile legii;
s) coordonează metodologic activitatea serviciilor publice de asistenţă socială de la nivel teritorial şi colaborează permanent cu autorităţile administraţiei publice locale;
ş) colaborează şi desfăşoară acţiuni şi programe comune cu furnizorii privaţi de servicii sociale;
t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale în vigoare.
ART. 107
(1) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru activitatea de stabilire şi plată a beneficiilor de asistenţă socială asigurate din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi pentru activitatea de inspecţie, organizează instituţii de specialitate, cu sau fără personalitate juridică, în scopul realizării unui sistem unitar de administrare a beneficiilor de asistenţă socială şi de evaluare, monitorizare şi control în domeniul asistenţei sociale.
(2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) se organizează în funcţie de numărul şi de categoriile de persoane beneficiare, precum şi de complexitatea activităţii, ca instituţii publice cu structuri la nivel central şi, după caz, cu servicii deconcentrate la nivel teritorial, cu sau fără personalitate juridică.
(3) Organizarea, funcţionarea şi finanţarea instituţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc prin lege.
ART. 108
(1) Activităţile prevăzute la art. 107 alin. (1) se realizează de către funcţionari publici, inspectori sociali şi personal angajat în baza unui contract individual de muncă.
(2) Inspectorii sociali reprezintă personalul de specialitate care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării şi beneficiază de statutul specific personalului cu atribuţii de inspecţie şi control.
(3) În realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), inspectorii sociali efectuează evaluarea, monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei în vigoare din domeniul asistenţei sociale, monitorizarea şi controlul respectării criteriilor, standardelor şi indicatorilor în baza cărora se acreditează furnizorii şi serviciile sociale, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege.
(4) Inspecţia socială stabileşte anual, prin planurile de inspecţie, temele de evaluare, monitorizare şi control, precum şi misiuni specifice de control în scopul reducerii erorii, fraudei şi corupţiei.
(5) Modul de funcţionare la nivel naţional, precum şi atribuţiile specifice Inspecţiei sociale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 109
(1) Pentru eficientizarea procesului de elaborare şi implementare a politicilor sociale la nivel naţional Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale organizează Observatorul Social Naţional, denumit în continuare Observator.
(2) Observatorul are rolul de a colecta şi analiza la nivel naţional datele privind politicile publice în domeniul protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii ca parte integrantă din procesul de incluziune socială, de a elabora rapoartele naţionale în domeniu, precum şi de a formula recomandări şi propuneri în vederea eficientizării procesului de luare a deciziilor în domeniile menţionate.
(3) În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Observatorul colaborează cu organisme naţionale şi internaţionale cu preocupări în domeniul protecţiei sociale şi încheie protocoale de colaborare, inclusiv cu observatoarele sociale sectoriale sau teritoriale organizate de acestea.
(4) Observatorul face parte din mecanismul naţional de implementare a procesului de incluziune socială şi cooperează cu autorităţile publice centrale şi locale, cu toate formele de organizare ale societăţii civile participante la acest mecanism şi cu institutele de cercetare şi universităţi.
(5) Organizarea, funcţionarea şi finanţarea Observatorului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 110
(1) Activitatea de evaluare a persoanelor care prezintă afecţiuni generatoare de dizabilităţi şi/sau invaliditate se realizează de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare Institut, şi structurile teritoriale de expertiză medicală.
(2) Pentru realizarea activităţii de evaluare a dizabilităţii, capacitatea funcţională a Institutului şi a structurilor prevăzute la alin. (1) va fi dimensionată corespunzător atribuţiilor suplimentare.
(3) Structurile prevăzute la alin. (1) sunt singurele unităţi de profil abilitate să efectueze evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grade de dizabilitate sau invaliditate.
(4) Organizarea şi funcţionarea Institutului şi a structurilor specializate în expertiză medicală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5) Evaluarea persoanelor în vederea încadrării în grade de invaliditate sau de dizabilitate se realizează în baza unor criterii elaborate în concordanţă cu clasificările şi modelul funcţionării şi dizabilităţii prevăzute în Clasificarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii, elaborată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
(6) Institutul şi structurile teritoriale au în principal următoarele atribuţii:
a) primesc şi analizează cererile şi documentele medicale necesare pentru realizarea evaluării complexe a persoanei;
b) realizează evaluarea stării de sănătate a persoanei şi a nivelului de afectare a integrităţii funcţionale şi structurale a organismului;
c) evaluează abilităţile de realizare a activităţilor de bază şi instrumentale ale vieţii în raport cu factorii de mediu şi factorii personali;
d) stabilesc gradul de limitare funcţională în baza căruia persoana poate fi încadrată în grad de invaliditate sau în grad de dizabilitate;
e) elaborează programele de recuperare/reabilitare, de terapii specifice, de îngrijire şi asistenţă.
ART. 111
Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate asigură aplicarea măsurilor de asistenţă socială specifice domeniului propriu de activitate, prevăzute de lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Nivelul local
ART. 112
(1) Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale.
(2) În domeniul administrării şi acordării beneficiilor de asistenţă socială, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:
a) asigură şi organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistenţă socială;
b) pentru beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetul de stat realizează colectarea lunară a cererilor şi transmiterea acestora către agenţiile teritoriale;
c) verifică îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a beneficiilor de asistenţă socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local, şi pregătesc documentaţia necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de asistenţă socială;
d) întocmesc dispoziţii de acordare/respingere sau, după caz, de modificare/suspendare/încetare a beneficiilor de asistenţă socială acordate din bugetul local şi le prezintă primarului pentru aprobare;
e) comunică beneficiarilor dispoziţiile cu privire la drepturile şi facilităţile la care sunt îndreptăţiţi, potrivit legii;
f) urmăresc şi răspund de îndeplinirea condiţiilor legale de către titularii şi beneficiarii beneficiilor de asistenţă socială;
g) efectuează sondaje şi anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de excluziune socială sau a altor situaţii de necesitate a membrilor comunităţii şi, în funcţie de situaţiile constatate, propun măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane;
h) realizează activitatea financiar-contabilă privind beneficiile de asistenţă socială administrate;
i) elaborează şi fundamentează propunerea de buget pentru finanţarea beneficiilor de asistenţă socială;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale în vigoare.
(3) În domeniul organizării, administrării şi acordării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:
a) elaborează, în concordanţă cu strategiile naţionale şi nevoile locale identificate, strategia judeţeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu şi lung, după consultarea furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor şi răspund de aplicarea acesteia;
b) în urma consultării furnizorilor publici şi privaţi, a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor reprezentative ale beneficiarilor elaborează planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care cuprind date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat şi sursele de finanţare;
c) iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;
d) identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile de risc de excluziune socială;
e) realizează atribuţiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale;
f) încheie, în condiţiile legii, contracte de parteneriat public-public şi public-privat pentru sprijinirea financiară şi tehnică a autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţului, pentru susţinerea dezvoltării serviciilor sociale;
g) propun înfiinţarea serviciilor sociale de interes judeţean sau local;
h) colectează, prelucrează şi administrează datele şi informaţiile privind beneficiarii, furnizorii publici şi privaţi şi serviciile administrate de aceştia;
i) monitorizează şi evaluează serviciile sociale;
j) elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în domeniul serviciilor sociale;
k) elaborează proiectul de buget anual pentru susţinerea serviciilor sociale în conformitate cu planul anual de acţiune şi asigură finanţarea/cofinanţarea acestora;
l) asigură informarea şi consilierea beneficiarilor, precum şi informarea populaţiei privind drepturile sociale şi serviciile sociale disponibile;
m) furnizează, administrează sau, după caz, contractează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice, precum şi tuturor categoriilor de beneficiari prevăzute de lege, fiind responsabile de calitatea serviciilor prestate;
n) planifică şi realizează activităţile de informare, formare şi îndrumare metodologică, în vederea creşterii performanţei personalului care administrează şi acordă servicii sociale;
o) colaborează permanent cu organizaţiile societăţii civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficiari;
p) organizează şi realizează activităţile specifice contractării serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi;
q) încheie, în condiţiile legii, contracte şi convenţii de parteneriat, contracte de finanţare, contracte de subvenţionare pentru înfiinţarea, administrarea, finanţarea şi cofinanţarea de servicii sociale;
r) monitorizează financiar şi tehnic contractele prevăzute la lit. q);
s) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale în vigoare.
ART. 113
(1) În aplicarea atribuţiilor prevăzute la art. 112 autorităţile administraţiei publice locale înfiinţează structuri specializate denumite servicii publice de asistenţă socială şi organizează, în aparatul de specialitate al consiliului judeţean/al primarului, compartimentul responsabil de contractarea serviciilor sociale.
(2) Serviciile publice de asistenţă socială se organizează în subordinea consiliilor judeţene, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la nivel de direcţie generală.
(3) Serviciile publice de asistenţă socială se organizează în subordinea consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, la nivel de direcţie.
(4) La nivelul comunelor, serviciile publice de asistenţă socială se organizează ca un compartiment funcţional în aparatul de specialitate al primarului.
(5) Regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi structura orientativă de personal a acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, urmând ca regulamentul propriu, organigrama şi statul de funcţii să fie aprobate prin hotărâre a consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
ART. 114
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor realizează atribuţiile prevăzute la art. 112 astfel:
a) prin serviciile publice de asistenţă socială, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), f), h) şi i) pentru beneficiile de asistenţă socială asigurate din bugetul propriu, stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, şi, după caz, a celor prevăzute în legile speciale şi pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) – o) şi lit. s) în ceea ce priveşte acordarea şi administrarea serviciilor sociale;
b) prin compartimentul prevăzut la art. 113 alin. (1), pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. p) – r).
(2) Pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1) autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor realizează:
a) coordonarea înfiinţării şi organizării serviciilor sociale, în concordanţă cu nevoile şi situaţiile de dificultate identificate, pentru a se realiza o acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg teritoriul judeţului;
b) acordarea de sprijin autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor de pe raza teritorială a judeţului, în scopul planificării, dezvoltării şi organizării serviciilor sociale de interes local;
c) înfiinţarea şi administrarea bazei de date referitoare la toţi furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale de la nivel judeţean.
ART. 115
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor, precum şi sectoarelor municipiului Bucureşti realizează atribuţiile prevăzute la art. 112 astfel:
a) prin serviciile publice de asistenţă socială, respectiv compartimentele funcţionale pentru atribuţiile prevăzute la alin. (2) şi alin. (3) lit. a) – o) şi lit. s);
b) prin compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. p) – r).
(2) Pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor, precum şi sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia de a transmite serviciului public de asistenţă socială de la nivel judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti strategiile locale şi planurile anuale de acţiune, precum şi datele şi informaţiile colectate la nivel local privind beneficiarii, furnizorii publici şi privaţi, precum şi serviciile administrate de aceştia.
ART. 116
(1) Consiliul General al Municipiului Bucureşti realizează atribuţiile prevăzute la art. 112 astfel:
a) prin serviciul public de asistenţă socială, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), f), h) şi i), pentru beneficiile de asistenţă socială asigurate din bugetul propriu, stabilite prin hotărâre a consiliului general şi, după caz, a celor prevăzute în legile speciale;
b) prin serviciul public de asistenţă socială, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) – o) şi lit. s);
c) prin compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, pentru atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. p) – r).
(2) Pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1), Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură:
a) colaborarea cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul sectoarelor, precum şi cu furnizorii de servicii sociale publici sau privaţi şi alte organizaţii ale societăţii civile care reprezintă interesele beneficiarilor, în vederea facilitării accesului echitabil al tuturor cetăţenilor capitalei la serviciile sociale existente pe raza teritorială a întregului municipiu;
b) avizarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel de sector;
c) iniţierea şi aplicarea programelor de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială, soluţionarea urgenţelor sociale şi dezvoltarea proiectelor de servicii sociale destinate, în principal, categoriilor de persoane ale căror nevoi nu sunt acoperite de serviciile create la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti;
d) înfiinţarea, organizarea şi acordarea serviciilor sociale de interes local pentru persoanele care trăiesc pe raza teritorială a municipiului Bucureşti, fără a avea domiciliul/reşedinţa într-un sector.
ART. 117
(1) Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale judeţene şi a municipiului Bucureşti se elaborează pe termen mediu, respectiv pe o perioadă de 5 ani, precum şi pe termen lung, respectiv pe o perioadă de 10 ani, şi cuprind măsurile şi acţiunile din domeniu, planificarea acestora şi bugetul estimativ.
(2) Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale prevăzute la alin. (1) se dezbat şi se avizează de către Comisiile judeţene de incluziune socială şi a municipiului Bucureşti, anterior aprobării lor prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Comisiile judeţene de incluziune socială şi cea a municipiului Bucureşti sunt constituite la nivelul instituţiei prefectului şi funcţionează în cadrul mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti elaborează propriile strategii de dezvoltare a serviciilor sociale care sunt cuprinse în strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a municipiului Bucureşti. Consiliul General al Municipiului Bucureşti colaborează cu consiliile locale de sector în vederea asigurării de oportunităţi egale pentru toţi locuitorii capitalei în accesarea serviciilor sociale.
(5) Strategiile de dezvoltare a serviciilor sociale prevăzute la alin. (1) şi (4) se elaborează în termen de maximum un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 118
(1) Planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale se elaborează de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu măsurile şi acţiunile prevăzute în strategia de dezvoltare a serviciilor sociale a judeţului de care aparţin, respectiv în cea a municipiului Bucureşti, pentru sectoarele de la nivelul capitalei.
(2) Planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale prevăzute la alin. (1) cuprind date detaliate privind numărul şi categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înfiinţate, programul de contractare a serviciilor de la furnizorii privaţi, programul de subvenţionare, bugetul estimat şi sursele de finanţare.
(3) Planurile anuale de acţiune elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, anterior aprobării acestora prin hotărâre a consiliului local, se transmit pentru consultare consiliului judeţean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(4) Planurile anuale de acţiune privind serviciile sociale administrate şi/sau finanţate de consiliile judeţene, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, anterior supunerii acestora spre aprobare prin hotărâre a consiliului judeţean/consiliului local al sectorului/consiliului general al capitalei, se transmit pentru consultare comisiilor teritoriale de incluziune socială.
ART. 119
(1) Autorităţile administraţiei publice locale şi toţi furnizorii publici de servicii sociale au obligaţia de a organiza şi acorda serviciile sociale, precum şi de a planifica dezvoltarea acestora, numai în funcţie de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate, de priorităţile asumate, de resursele disponibile şi cu respectarea celui mai eficient raport cost/beneficiu.
(2) Pentru asigurarea unor servicii sociale adecvate şi de calitate, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura resursele umane, financiare şi materiale, în conformitate cu reglementările în vigoare, strategia proprie de dezvoltare a serviciilor sociale şi planurile anuale de acţiune în domeniu.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti înfiinţează servicii sociale rezidenţiale de interes local, numai dacă numărul solicitărilor justifică existenţa unui astfel de serviciu pe raza lor teritorială.
(4) În condiţiile în care numărul solicitărilor este limitat sau în cazul în care nu dispun de resurse suficiente, autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti încheie parteneriate pentru înfiinţarea de servicii rezidenţiale de interes intercomunitar pentru persoanele care au domiciliul/reşedinţa în unităţile administrativ-teritoriale partenere.
(5) Consiliul judeţean, în baza nevoilor identificate şi a cererilor de aşteptare înregistrate la nivelul judeţului, înfiinţează servicii sociale rezidenţiale de interes judeţean.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale pot decide, prin hotărâre de consiliu, schimbarea destinaţiei serviciilor sociale existente, numai în alte categorii de servicii sociale sau, în cazuri bine justificate, în servicii din domeniul educaţiei, sănătăţii ori culturii.
ART. 120
În vederea funcţionării eficiente a sistemului naţional de servicii sociale, serviciile publice de asistenţă socială de la nivel local şi judeţean au următoarele obligaţii, în relaţie cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale:
a) de a respecta şi aplica prevederile reglementărilor legale în vigoare, ale strategiilor şi programelor naţionale din domeniul serviciilor sociale;
b) de a transmite ministerului, în termen de 30 de zile de la aprobare, strategia de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel judeţean/al sectoarelor municipiului Bucureşti/al municipiului Bucureşti;
c) de a transmite ministerului, în termenele solicitate, situaţiile statistice, datele, informaţiile, indicatorii care privesc serviciile sociale organizate şi acordate la nivelul judeţului, municipiului Bucureşti şi sectoarelor capitalei, precum şi la nivel local, după caz;
d) de a respecta şi aplica, în cadrul planurilor anuale de acţiune, priorităţile naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale;
e) de a răspunde, în termenele prevăzute de lege, la solicitările ministerului referitoare la serviciile sociale aflate în coordonare şi administrare.
CAPITOLUL VI
Personalul din sistemul de asistenţă socială
ART. 121
(1) În domeniul asistenţei sociale activează asistenţi sociali, alt personal de specialitate în asistenţă socială, precum şi personal cu profesii, calificări şi competenţe diverse.
(2) Personalul din domeniul asistenţei sociale îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul profesiei, al dispoziţiilor Codului Muncii, precum şi al altor dispoziţii legale, după caz.
ART. 122
(1) Identificarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup şi elaborarea planurilor de intervenţie pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de dificultate se realizează, în condiţiile legilor speciale, de către asistenţii sociali, în conformitate cu atribuţiile ce le revin potrivit statutului asistentului social şi regulamentelor interne ale angajatorilor, respectiv fişei postului.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale angajează asistenţi sociali sau contractează serviciile acestora pentru a realiza activităţile prevăzute la alin. (1), cu respectarea raportului de un asistent social la maximum 300 de beneficiari.
ART. 123
(1) În procesul de acordare a serviciilor sociale pot fi implicaţi voluntari care, pentru activitatea desfăşurată, beneficiază de facilităţi.
(2) Furnizorii de servicii sociale care utilizează voluntari pot beneficia de facilităţi pentru accesarea de fonduri din bugetul de stat, bugetul local sau fonduri internaţionale.
(3) Facilităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt prevăzute în legile speciale.
ART. 124
Personalul care activează în domeniul asistenţei sociale are obligaţia:
a) să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) să asigure confidenţialitatea informaţiilor obţinute în exercitarea profesiei;
c) să respecte intimitatea beneficiarilor;
d) să respecte libertatea beneficiarului de a alege serviciile sociale şi furnizorii de servicii sociale;
e) să respecte etica profesională;
f) să implice activ beneficiarii de servicii sociale şi, după caz, familiile acestora în procesul decizional şi de acordare a serviciilor sociale;
g) să respecte demnitatea şi unicitatea persoanei.
ART. 125
(1) Personalul angajat în cadrul serviciilor sociale, precum şi cel din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială este personal contractual.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele cu funcţie de conducere din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială, precum şi personalul cu atribuţii în realizarea şi elaborarea strategiilor şi planurilor anuale de acţiune, în colectarea şi administrarea bazelor de date, în contractarea serviciilor sociale, administrarea resurselor umane şi a activităţilor economico-financiare şi de consiliere juridică pot fi încadraţi ca funcţionari publici în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 126
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi au obligaţia de a promova, facilita şi asigura personalului programe de formare profesională, precum şi programe de instruire specifică.
ART. 127
Salarizarea personalului din sistemul public de asistenţă socială se face potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL VII
Finanţarea asistenţei sociale
ART. 128
Asistenţa socială se finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donaţii, sponsorizări sau din alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice, din ţară şi din străinătate, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte surse, cu respectarea legislaţiei în domeniu şi în limita resurselor financiare disponibile.
SECŢIUNEA 1
Finanţarea beneficiilor de asistenţă socială
ART. 129
(1) Beneficiile de asistenţă socială se finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat sau/şi de la bugetele locale, conform dispoziţiilor prezentei legi.
(2) La fundamentarea anuală a sumelor necesare asigurării plăţii beneficiilor de asistenţă socială se ţine cont de următoarele elemente:
a) numărul de beneficiari înregistraţi în anul anterior;
b) estimarea numărului de beneficiari pentru anul bugetar în funcţie de evoluţiile economice, demografice şi sociale, precum şi de indicatorii macroeconomici înregistraţi;
c) cuantumul nominal sau, după caz, cuantumul mediu al beneficiului de asistenţă socială.
(3) Se iau în considerare la fundamentarea bugetară şi beneficiile de asistenţă socială care urmează să fie acordate, aprobate în condiţiile legii, pe baza elementelor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c).
ART. 130
(1) Fondurile necesare cheltuielilor cu tipărirea formularelor de cerere se asigură din bugetul unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Pentru solicitarea drepturilor, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, instituţiile prevăzute la art. 107 alin. (1), precum şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a posta pe site-urile proprii formatul printabil al formularelor de cerere.
(3) Fondurile necesare cheltuielilor de transmitere a drepturilor se asigură din bugetele din care se plăteşte beneficiul de asistenţă socială, fără a afecta cuantumul acestuia.
ART. 131
Guvernul şi fiecare ordonator de credite, autoritate a administraţiei publice centrale sau locale, în elaborarea strategiilor şi politicilor sociale la nivel naţional ori local trebuie să se asigure că acestea sunt în concordanţă cu principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, precum şi cu obiectivele şi limitele din strategia fiscal-bugetară reglementată de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.
SECŢIUNEA a 2-a
Finanţarea serviciilor sociale
ART. 132
Serviciile sociale se finanţează din următoarele surse:
a) bugetul de stat;
b) bugetul local al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
c) bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
d) donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate;
e) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;
f) contribuţia persoanelor beneficiare;
g) alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 133
(1) De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:
a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) finanţarea programelor de subvenţionare a furnizorilor privaţi de servicii sociale, derulate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
c) finanţarea înfiinţării unor instituţii de asistenţă socială-pilot;
d) finanţarea serviciilor sociale acordate prin structurile publice aflate în subordinea-coordonarea autorităţilor administraţiei publice centrale;
e) finanţarea serviciilor sociale acordate de autorităţile administraţiei publice locale şi a altor furnizori publici şi privaţi de servicii sociale, în condiţiile legii;
f) finanţarea programelor de educaţie permanentă a personalului de specialitate şi a programelor de cercetare din domeniul serviciilor sociale;
g) cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale, în condiţiile legii;
h) cofinanţarea serviciilor sociale, în baza memorandumurilor, protocoalelor, convenţiilor de parteneriat, încheiate conform legii.
(2) Pentru cheltuielile prevăzute la alin. (1) lit. g), care se suportă din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, procedura de acordare a sumelor cu această destinaţie se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
ART. 134
(1) Alocarea fondurilor de la bugetul de stat destinate susţinerii funcţionării serviciilor sociale organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se realizează în baza fundamentărilor transmise de autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Fundamentarea sumelor solicitate de la bugetul de stat de către autorităţile administraţiei publice locale se realizează în baza costurilor standard în vigoare pentru serviciile sociale administrate, contractate sau subvenţionate în condiţiile legii, precum şi în baza estimării costurilor necesare funcţionării serviciilor nou-înfiinţate în anul bugetar respectiv.
(3) Standardele de cost pentru serviciile sociale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Costul standard anual/beneficiar/tip de serviciu se poate indexa cu rata inflaţiei şi se revizuieşte ori de câte ori este nevoie.
(4) Sumele fundamentate se alocă din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea serviciilor sociale, în condiţiile alin. (2), şi se realizează în următoarea ordine de priorităţi:
a) serviciile sociale adresate copilului separat de părinţi care necesită protecţie specială;
b) serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul serviciilor;
c) serviciile destinate copilului şi familiei, precum şi pentru persoanele vârstnice, în funcţie de tipul serviciilor;
d) serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost şi persoanelor aflate în risc de excluziune socială, în funcţie de tipul serviciilor.
(5) Nivelul sumelor acordate potrivit alin. (4) se stabileşte prin legile speciale, pe tipuri de servicii.
ART. 135
(1) Din bugetele locale ale judeţelor se alocă fonduri pentru:
a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat;
b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale;
c) cofinanţarea serviciilor sociale care funcţionează în mediul rural şi în localităţi defavorizate, în baza unor contracte de parteneriat încheiate bianual;
d) finanţarea cheltuielilor de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a serviciilor de evaluare complexă, prevăzute de lege, până la intrarea în vigoare a noului sistem de evaluare prevăzut la art. 110;
e) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care activează la nivelul judeţului respectiv;
f) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a acţiunilor de sensibilizare a comunităţii privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul judeţului;
g) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale;
h) finanţarea subvenţiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privaţi;
i) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege.
(2) Consiliul judeţean are obligaţia să asigure din bugetul propriu sumele în completarea celor alocate din bugetul de stat.
ART. 136
(1) Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se alocă fonduri pentru:
a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat;
b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale;
c) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care activează la nivelul comunităţii respective;
d) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a acţiunilor de sensibilizare a populaţiei privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul comunităţii;
e) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale;
f) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure sumele din bugetele proprii şi alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat.
ART. 137
(1) Serviciile medicale asigurate beneficiarilor de servicii sociale în centrele rezidenţiale şi de zi se finanţează de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(2) Furnizorii publici şi privaţi care acordă servicii de îngrijire în centre rezidenţiale şi, după caz, în centre de zi asigură, din fonduri proprii, medicamente uzuale acordate fără prescripţie medicală, materiale sanitare şi echipamentele necesare îngrijirii persoanei asistate, care nu sunt finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau prin programele Ministerului Sănătăţii.
ART. 138
(1) Pentru finanţarea serviciilor sociale se pot utiliza veniturile obţinute din sponsorizările şi donaţiile în bani sau în natură, acordate de persoane fizice şi juridice, române şi străine, furnizorilor de servicii.
(2) Serviciile sociale pot fi finanţate din fonduri internaţionale, stabilite prin memorandumurile sau protocoalele de finanţare încheiate de statul român cu donatorii, precum şi din fondurile structurale pentru proiectele selectate în cadrul programelor operaţionale regionale.
(3) În funcţie de venituri, persoanele beneficiare contribuie la finanţarea acordării serviciilor sociale, conform legii.
(4) Furnizorii de servicii sociale pot dezvolta activităţi lucrative numai pentru autofinanţarea serviciilor sociale acordate, cu excepţia operatorilor economici prevăzuţi la art. 37 alin. (3) lit. e).
(5) Veniturile obţinute din activităţile prevăzute la alin. (4) se utilizează şi pentru lucrări de modernizare, reamenajare şi renovare a centrelor aflate în administrare.
ART. 139
(1) Asociaţiile şi fundaţiile, precum şi cultele recunoscute de lege, în calitate de furnizori privaţi de servicii sociale, pot primi subvenţii alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele judeţene/bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ca formă de sprijin în vederea înfiinţării, dezvoltării, diversificării şi asigurării continuităţii serviciilor sociale acordate de aceştia.
(2) Subvenţionarea furnizorilor privaţi din fonduri publice se reglementează prin lege specială.
SECŢIUNEA a 3-a
Contractarea serviciilor sociale
ART. 140
(1) Contractarea din fonduri publice a serviciilor sociale oferite de furnizori privaţi are în vedere realizarea următoarelor obiective aprobate prin strategiile naţionale şi locale în domeniu:
a) promovarea parteneriatului public-privat;
b) dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale de interes local;
c) construcţia unei reţele naţionale de servicii sociale;
d) asigurarea stabilităţii şi continuităţii funcţionării serviciilor sociale;
e) asigurarea calităţii serviciilor sociale;
f) implicarea comunităţii în identificarea, prevenirea şi soluţionarea problemelor sociale;
g) asigurarea accesului, pe criterii nediscriminatorii, a furnizorilor privaţi şi publici de servicii sociale la fonduri publice;
h) respectarea dreptului persoanei beneficiare la libera alegere a furnizorului de servicii sociale;
i) optimizarea rezultatelor obţinute în urma furnizării serviciilor sociale;
j) performanţa în administrarea serviciilor sociale.
(2) Finanţarea serviciilor sociale se află în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale care, pe baza planurilor anuale de acţiune prevăzute la art. 112 alin. (3) lit. b), realizează următoarele:
a) stabilesc tipurile de servicii sociale necesare comunităţii;
b) inventariază serviciile sociale existente;
c) evaluează eficienţa şi eficacitatea acestora;
d) identifică nevoia de servicii sociale noi.
(3) Pentru contractarea furnizării serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi publică anual lista serviciilor sociale pe care le vor contracta cu furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale în colaborare cu furnizorii publici şi privaţi elaborează criteriile care fundamentează tipurile de servicii sociale ce urmează să fie contractate.
ART. 141
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, denumite în continuare autorităţi contractante, contractează, cu furnizorii publici şi privaţi, serviciile sociale organizate şi definite conform Nomenclatorului serviciilor sociale. Tipurile de contracte se stabilesc de către autorităţile contractante, în condiţiile legii.
(2) Autorităţile contractante au obligaţia să prevadă în bugetele proprii fondurile necesare pentru finanţarea serviciilor sociale prevăzute în planurile anuale de acţiune.
(3) Finanţarea din fonduri publice, prevăzută la alin. (1), a serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale se realizează pe principiile concurenţei, eficienţei şi transparenţei şi se supune legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice.
ART. 142
(1) Furnizorii privaţi de servicii sociale, autorităţile contractante, precum şi alte persoane fizice sau juridice care finanţează servicii sociale pot solicita evaluarea independentă a contractelor de finanţare pentru furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social.
(2) Auditul social se realizează de către auditorul social şi are în vedere, în principal, următoarele aspecte:
a) verificarea planurilor şi procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile finanţate;
b) evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor sociale contractate;
c) verificarea exactităţii informaţiilor utilizate;
d) recomandarea de ameliorări operaţionale.
(3) Auditorul social este persoana care are calificarea şi care este mandatat de entităţile prevăzute la alin. (1) pentru a realiza componentele unui audit. Auditorul social nu este învestit cu nicio putere de control sau sancţionare.
(4) Activitatea de audit social, precum şi statutul auditorului social se stabilesc prin lege.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 143
(1) Actele administrative emise de autorităţile publice centrale şi locale privind acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi furnizarea serviciilor sociale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, în baza condiţiilor prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dacă beneficiarul serviciului social se consideră nedreptăţit de modul de furnizare a serviciilor sociale, astfel cum a fost acesta stabilit conform clauzelor din contractul de furnizare de servicii sociale, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor sociale.
(3) Cererile adresate instanţei de contencios administrativ sau oricărei alte instanţe judecătoreşti pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu dreptul sau cu acordarea măsurilor de asistenţă socială se soluţionează cu celeritate.
ART. 144
Acţiunile, căile de atac şi actele procedurale în legătură cu soluţionarea litigiilor având ca obiect drepturi sau obligaţii prevăzute de prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.
ART. 145
Personalul implicat în acordarea serviciilor sociale răspunde, în condiţiile legii, disciplinar, patrimonial, contravenţional sau penal, după caz.
ART. 146
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 16 martie 2006;
b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 366/2001, cu modificările ulterioare.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2011, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale efectuează modificările şi completările corespunzătoare la actele normative în vigoare din domeniul asistenţei sociale şi elaborează legile speciale prevăzute de prezenta lege.
(3) Până la adoptarea modificărilor şi completărilor prevăzute la alin. (2), actele normative în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor aplica în continuare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 20 decembrie 2011.
Nr. 292.